„Contemporanul” lui Eminescu

Inginer de profesie, artist plastic autodidact, redactor cultural, și fondator,  al  publicației Eminesciana, Revista eternului frumos, ce apare sub egida UZPR, grafician și ilustrator de carte, pictor, medalist și „fine-arts producer”, membru al UZPR, Mihai Cătrună (n. 20 ianuarie 1962, Siliștea, Teleorman) este la ora actuală unul dintre cei mai inspirați creatori din țară, specializat în ilustrarea efigiilor (plastice) eminesciene. Dovadă a recunoașterii unanime, este și acordarea, în anul 2021, a Distincției Eminescu. Teiul de Aur, pentru Literatură, Arte Vizuale, Jurnalism, Colecții și Colecționari, ediția a XX-a, conferită de Consiliul Județean Botoșani, Biblioteca „Mihai Eminescu”, din localitate și  Casa Editorială „Geea”. Cu același prilej, au primit distincții similare pictorița Ecaterina Mihai, pentru ilustrații la opera eminesciană și colecționarul Mihai Costin, directorul Salonului Național „Mihai Eminescu”, organizat tradițional, de Ziua Culturii Naționale, la Sala Brâncuși, a Palatului Parlamentului. În cadrul ceremoniei ce a avut loc în data de 11 septembrie 2021, la Botoșani,  au mai primit Diplome pentru Publicistică și regretatul Doru Dinu Glăvan, fost Președinte al UZPR, dar  și Miron Manega, în calitate de „Străjer al moștenirii pentru Certitudinea limbii române”.
În întâmpinarea Zilei Culturii Naționale, cei doi laureați ai Teiului de Aur au organizat, la Galeria Foaier, a Cercului Militar Național din București, expoziția „Eternul Eminescu” (deschisă între 9-30 ianuarie, 2022), reunind creații grafice ale lui Mihai Cătrună, inspirate din viața și opera Poetului național, dar și picturi reprezentând locuri și case memoriale, cu trimitere la biografia eminesciană. Ca o completare, cei doi artiști au expus, alături de Medaliile Teilor, și o colecție inedită de mărci și înscrisuri poștale, tipărite în țară și în Republica Moldova, ce cuprind reproduceri ale operelor premiate.
Ineditul acestei colecții de efigii eminesciene, dincolo de tehnica grafică unică a lui Mihai Cătrună – majoritatea operelor sunt creații în creion, sau în cerneală, practic o „dantelă” neîntreruptă, un mozaic de linii fine, o „marcă” personală a artistului, am spune, imposibil de reprodus, – constă în „interpretarea” pe care graficianul o conferă universului spiritual eminescian. Mihai Cătrună nu este un simplu ilustrator, el nu „reproduce” portrete ale lui Eminescu, și nu ilustrează propriuzis secvențe lirice din creația eminesciană. Artistul recompune, din imaginație, un univers ce pare familial pentru cititorul de poezie, creind nu un chip, ci o succesiune de chipuri eminescine, dacă nu exacte, cel puțin verosimile. De aceea, fiecare tablou, în sine, este o compoziție originală, unică și imuabilă, o imagine a clipei și o reflectare a eternității. Având în prim plan ipostaze  fizice eminesciene, dublate adesea de alte chipuri familiale din viața poetului, sora Henrieta, Ion Creangă, dar și Regina Elisabeta, Carmen Silva, după numele său de poetă etc.  tablorile nu sunt statice, fiind animate, în  fundal, de câte o „legendă”, o ilustrație imaginară a versurilor, un amalgam de imagini de inspirație onirică, unde își dau mâna vaietul apei, freamătul vântului și strălucirea lunii. Ca inginer, Mihai Cătrună a studiat atent dinamica apei, forța vântului, astfel că zbaterea valurilor, sau frângerea crengilor sunt reproduse cu o exactitate „tehnică”, am spune, o performanță plastică neexperimentată încă la noi.
Într-o vreme când interpretările universului eminescian abundă în haos și melancolie, asistând chiar la o inflație de tipuri și subiecte tragice, departe de spiritul „clasic”, caracteristic al Poetului, Mihai Cătrună aduce liniște în modul cum îl percepe pe Eminescu, lăsînd doar natura să ducă mai departea frâmântarea firii. În viziunea lui Mihai Cătrună, Eminescu, sub diversele chipuri și ipostaze în care e redat, e veșnic senin, la fel ca și opera sa.
Poate că și acesta e motivul pentru care Mihai Cătrună este atât de apreciat. El este autorul modern care ne-a redat cel mai exact  armonia imaginii plastice eminesciene, similară cel mai mult  relatărilor din epoca sa. Tot ce a urmat, este îndepărtare de la original, și fabulație. Mihai Cătrună, este, prin compozițiile sale grafice, „contemporanul” lui Eminescu.

Marian Nencescu