◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro22.02.2024

Breviar militar 2023

Arma cu laser împotriva dronelor

În vara lui 2023, în ostilitățile create de Ucraina, Rusia a testat un tun cu laser împotriva dronelor, care a demonstrat o eficiență ridicată în ceea ce privește distrugerea dronelor situate în zona apropiată (Războiul viitorului – Rușii testează o armă cu laser împotriva dronelor (stiripesurse.ro).

Tunul poate distruge drone de tip avion și de tip quadrocopter; este vorba de un laser de luptă în infraroșu, care asigură distrugerea fizică a dronelor, între altele prin arderea suprafețelor aerodinamice ale aparatelor sau prin incendierea corpului acestora împreună cu echipamentele de la bord. Tot pentru vara lui 2023 au fost programate testele de stat ale sistemului cu laser Stretta, al cărui contract de elaborare a fost semnat în anul 2019.

 

A șasea generație de avioane de luptă

Japonia, Marea Britanie și Italia s-au aliat pentru a realiza cea de a șasea generație de avioane de luptă care să rivalizeze cu cele mai avansate aparate de zbor din lume: „Anunțăm Programul Global Combat Air (GCAP) – un efort ambițios de a dezvolta un avion de luptă de generație următoare până în 2035”, au anunțat liderii celor trei țări într-o declarație comună. Noul avion de luptă este necesar deoarece „amenințările și agresiunile sunt în creștere” în întreaga lume. „Apărarea democrației, economiei și securității noastre și protejarea stabilității regionale sunt din ce în ce mai importante”, au declarat liderii.

Într-un anunț separat, guvernul britanic a explicat că dezvoltarea noului avion de război ar trebui să înceapă în 2024, iar acesta ar trebui să zboare până în 2035. Avionul va folosi tehnologii de la fiecare dintre cei trei parteneri. „Ambiția este să fie un avion de ultimă generație, fără echipaj, senzori avansați, arme de ultimă generație și sisteme de date inovatoare”, au mai spus britanicii.

Noul avion este văzut ca un înlocuitor pentru avioanele de luptă Typhoon ale Marii Britanii și F-2 ale Japoniei. În cadrul noului program, Marea Britanie, Japonia și Italia nu vor colabora cu SUA, cel mai important producător de avioane de război din lume!

 

Bomba cu burete

Este un dispozitiv chimic care nu conține explozibili, dar blochează fizic golurile sau intrările tunelurilor din care ar putea ieși, de exemplu,  luptătorii Hamas (https://adevarul.ro/stiri-externe/in-lume/ce-arma-secreta-au-israelienii-pentru-a-lupta-in-2311614.html, postat pe 27 octombrie 2023: bomba cu burette este folosită de Forțele de Apărare Israeliene (IDF) și creează o explozie bruscă de spumă care se extinde rapid și apoi se întărește, iar soldaţii israelieni au fost văzuţi desfăşurând aceste dispozitive în timpul unor exerciţii în 2021. IDF a simulat atunci cum atacă un sistem de tuneluri la baza militară Tze’Elim, în apropiere de graniţa cu Gaza.

Conţinute într-un recipient de plastic, „bombele cu burete” au o barieră metalică ce separă două lichide. Odată ce această barieră este trasă, compuşii se amestecă în timp ce soldatul poziţionează „bomba” sau o aruncă mai departe.

De asemenea, „bomba cu burete” îi ferește pe soldaţi să cadă într-o ambuscadă pe măsură ce avansează în reţeaua de tuneluri, închizând breşe prin care Hamas ar putea ataca.

 

Cel mai scump program militar al României

Programul se intitulează „Avion multirol de generaţia a V-a, F-35” și se derulează conform clauzelor de asistenţă de securitate Foreign Military Sales (FMS), pe care le derulează Guvernul Statelor Unite (MApN a trimis Parlamentului cererea de aprobare a programului F-35. Achiziția de „avioane invizibile” este cel mai scump program militar al României, în valoare de 6,5 miliarde USD | România Liberă (romanialibera.ro), postat pe 26 septembrie 2023): avioanele F-35 sunt produse în SUA de firma Lockheed Martin, iar singurul furnizor al acestui model de aeronavă este SUA. Nu există alți producători care să ofere aeronave echivalente cu F-35. Modelul F-35 este supranumit „avion invizibil”, întrucât este foarte greu detectabil pe radar. Aeronavele pe care le cumpără România vor putea lovi atât ținte aeriene cât și ținte aflate la sol.

„Faza I a programului de înzestrare, iniţiată în anul 2023 presupune achiziţia a 32 de avioane F-35, de motoare, a Suportului logistic iniţial, a Serviciilor de instruire, de simulatoare de zbor şi de muniţii aer-aer şi aer-sol, pentru o valoare estimată de 6.5 miliarde USD, iar cantităţile de echipamente, altele decât aeronavele, ce vor fi achiziţionate urmează a fi stabilite cu exactitate după iniţierea procedurii de atribuire a respectivului contract de achiziţie”, a precizat MApN în solicitarea transmisă către Parlamentul României.

Înainte să ajungă la Parlament, propunerea MApN privind cumpărarea de avioane F-35 a fost aprobată de CSAT, în ședința din 11 aprilie 2023, când premier era Nicolae Ciucă, general în rezervă, fost ministru al Apărării. O singură escadrilă (16 sau 17 aeronave) de F-35 costă circa 3,2 miliarde USD. România va cumpăra în Faza 1 două escadrile F-35, ceea ce ar echivala cu suma estimată în acest moment, de 6,5 miliarde USD. Există și Faza a 2-a, în care România ar urma să cumpere cea de a treia escadrilă, adică încă 16 aeronave F-35. Cele trei escadrile vor fi plasate pe trei baze aeriene diferite, în locul actualelor escadrile F-16: una dintre baze ar putea fi la Fetești, alta la Câmpia Turzii, iar despre cea de a treia încă nu s-a făcut un anunț public.

 

Cel mai mare transfer de arme din Istorie

În vara și toamna lui 2023, Administraţia americană a fost în discuţii cu Vietnamul în legătură cu un acord pentru cel mai mare transfer de arme din Istorie între foştii adversari din Războiul Rece: un acord care se referă la vânzarea unei flote de avioane de luptă americane F-16, în timp ce Vietnamul se confruntă cu tensiuni cu Beijingul (https://www.stiripesurse.ro/surse-sua-discuta-cu-fostul-dusman-vietnamul-un-acord-pentru-cel-mai-mare-transfer-de-arme-din-ist_3078863.html, postat pe 24 septembrie 2023): discuţiile sunt încă în faza incipientă, urmând să fie stabiliţi termenii exacţi, fiind chiar posibil să nu se concretizeze. Washingtonul ia în considerare structurarea unor termeni speciali de finanţare pentru echipamentele costisitoare care ar putea ajuta Hanoiul, aflat în lipsă de numerar, să se îndepărteze de dependenţa tradiţională de arme ieftine, fabricate în Rusia. „Avem o relaţie de securitate foarte productivă şi promiţătoare cu vietnamezii şi vedem o mişcare interesantă din partea lor în privinţa unora dintre sistemele din SUA, în special orice lucru care îi poate ajuta să-şi monitorizeze mai bine domeniul maritim, avioanele de transport şi alte domenii. O parte din ceea ce lucrăm pe plan intern, în timp ce guvernul SUA este creativ cu privire la modul în care am putea încerca să oferim opţiuni de finanţare mai bune Vietnamului, pentru a obţine lucruri care le-ar putea fi cu adevărat utile”, a spus un oficial american.

O dispută teritorială de lungă durată între Vietnam şi China se intensifică în Marea Chinei de Sud şi explică de ce Vietnamul caută să-şi construiască o apărare maritimă. „Ei dezvoltă capacităţi defensive asimetrice, dar vor să facă acest lucru fără a declanşa un răspuns din partea Chinei. Este un act de echilibru delicat”, a declarat Jeffrey Ordaniel, profesor asociat de studii internaţionale de securitate la Tokyo International University şi director pentru securitate maritimă la institutul de cercetări Pacific Forum International. Întorsătura diplomatică marchează o schimbare importantă, la aproape o jumătate de secol după încheierea Războiului din Vietnam.

De când embargoul privind Vietnamul a fost ridicat în 2016, exporturile de apărare ale SUA către Vietnam s-au limitat la nave de pază de coastă şi avioane de antrenament, în timp ce Rusia a furnizat aproximativ 80% din arsenalul ţării. Vietnamul cheltuie anual aproximativ două miliarde de dolari pentru importurile de arme; costul armamentului american este un obstacol major, la fel ca şi antrenamentul cu echipamentele respective şi se numără printre motivele pentru care Vietnamul a cumpărat arme americane în valoare de mai puţin de 400 de milioane de dolari în ultimul deceniu.

„Oficialii vietnamezi sunt conştienţi de faptul că trebuie să răspândească bogăţia. Trebuie să conducem iniţiativa pentru a ajuta Vietnamul să obţină ceea ce are nevoie”, a spus oficialul american. Între timp, războiul din Ucraina a complicat relaţia de lungă durată a Hanoiului cu Moscova, făcând mai greu de achiziţionat muniţia şi piesele de schimb pentru armele ruseşti. Cu toate acestea, Vietnamul este, de asemenea, activ în discuţii cu Moscova cu privire la un nou acord de furnizare de arme, care ar putea declanşa sancţiuni ale SUA.

 

Cheltuielile militare în Europa

În 2020, conform datelor Eurostat, cheltuielile de apărare ale tuturor țărilor UE s-au ridicat la 1,3% din PIB-ul european (Josep Borrell lansează alarma: Apărarea Europei este în pericol. Ajutoarele militare acordate Ucrainei au golit arsenalele UE – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat și vizitat pe 12 decembrie 2022). Per ansamblu, în perioada 2013-2020, nivelurile au fost stabile, dar în scădere ca procent din PIB faţă de anul 1995. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Grecia, Letonia, Estonia și România, toate variind între 2,6% și 2,4%, în Timp ce cele mai scăzute cheltuieli pentru apărare s-au înregistrat în Austria (0,6%) Malta (0,5%), Irlanda (0,2%) și Islanda (0,1%).

 

Sporirea cheltuielilor militare ale NATO

NATO trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat chiar în ziua de Anul Nou 2023 (Jens Stoltenberg: NATO trebuie să crească producția de arme în 2023 (cursdeguvernare.ro), postat pe 2 ianuarie 2023): „De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb. Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac Aliaţii. Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme”, a declarat şeful NATO, din care fac parte 30 de ţări.

NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. „Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei… Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă”, a adăugat secretarul general al NATO. Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el. Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere…”, a mai spus Stoltenberg.

 

Document NATO-UE

Pe 10 ianuarie 2023, Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și preşedinţii Consiliului European, Charles Michel şi Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat la Bruxelles Declarația Comună de Cooperare NATO-UE, a treia declarație de acest gen, precedentele două fiind semnate în 2016 și 2018 (Document NATO-UE privind cooperarea pentru sprijinirea Ucrainei (cursdeguvernare.ro), postat pe 10 ianuarie 2023): relațiile dintre NATO și UE au fost instituționalizate la începutul anilor 2000. Documentul este semnat într-o perioadă în care două state – Finlanda și Suedia – așteaptă aprobarea pentru a adera la NATO și alte două state – Republica Moldova și Ucraina – au primit statut de candidat la aderarea UE, iar Georgia – statut de potențial candidat la aderarea UE.

Declarația comună NATO – UE vizează „provocările comune” ale celor două organizații, precum și „angajamentul nostru neechivoc de a promova și de a proteja pacea, libertatea și prosperitatea în spațiul euroatlantic; NATO rămâne fundamentul apărării colective a aliaţilor săi şi este esenţial pentru securitatea euroatlantică. Recunoaştem valoarea unei apărări europene mai puternice şi mai performante, care contribuie pozitiv la securitatea globală şi transatlantică şi care este complementară şi interoperabilă cu NATO”, se arată în declaraţia comună. „Solidaritatea cu Ucraina și sprijinul neclintit și continuu pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a acesteia în cadrul granițelor sale recunoscute la nivel internațional”, este un alt punct al declarației, care mai menționează și „provocările din ce în ce mai mari ale Chinei”.

Cu acest prilej, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a afirmat că părțile semnatare doresc „să aducem cooperarea la nivelul superior, pentru a asigura pacea şi stabilitatea”. Potrivit declarației comune anterioare, cooperarea dintre UE și NATO se concentrează asupra unor domenii precum: a) mobilitatea militară; b) securitatea cibernetică; c) amenințările hibride; d) combaterea terorismului; e) femeile și securitatea. Mare parte a conferinţei de presă comune organizată după semnarea Declaraţiei a fost dedicată războiului din Ucraina, fiind emise semnale puternice de sprijin a acestei națiuni atacate de Rusia…

 

Epuizarea stocurilor militare ale UE

Stocurile militare ale Uniunii au fost epuizate de ajutoarele trimise Ucrainei. Miliardele de euro în arme trimise Kievului au epuizat stocurile Uniunii, care acum, pentru a compensa, trebuie să mărească cheltuielile, achizițiile comune și investițiile în tehnologii (Josep Borrell lansează alarma: Apărarea Europei este în pericol. Ajutoarele militare acordate Ucrainei au golit arsenalele UE – Stiri pe surse – Cele mai noi stiri, postat pe 12 decembrie 2022): alarma lansată de Joseph Borrell, șeful diplomației europene. Care a spus că „invadarea Ucrainei a fost un duș rece pentru noi toți, un semnal de alarmă…, dar adevărul este că acum trebuie să recuperăm timpul și terenul pierdut, pentru că ani de zile nu am investit suficient”.

O inversare parțială a tendinței de a reduce cheltuielile militare în staele membre UE s-a înregistrat după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014, când cheltuielile militare ale țărilor UE au început să crească din nou: creșteri insuficiente totuşi pentru a garanta “capacitățile critice de apărare” menționate de Borrell. Pentru strategia Bruxelles-ului este esenţială câştigarea unei independențe tot mai mari față de NATO…

Cu un pachet de 500 de milioane de euro, adoptat în iulie 2022, Consiliul European a adus ajutorul total acordat Ucrainei în cadrul Facilității europene pentru pace la 2,5 miliarde de euro. Patru tranșe de sprijin care fuseseră aprobate anterior: prima la doar câteva zile după invazia rusă, pe 28 februarie 2022, iar celelalte în martie, aprilie și mai același an.

 

Racheta balistică intercontinental Sarmat

Armata rusă a efectuat în aprilie 2022 un test reuşit cu noua sa rachetă balistică intercontinentală Sarmat, o armă de nouă generaţie, cu rază lungă de acţiune despre care preşedintele Vladimir Putin a spus că este fără egal în lume şi îi va face pe inamicii Rusiei să reflecteze (ALERTĂ – Rusia a plasat în stare de luptă rachetele intercontinentale Sarmat care pot transporta încărcătură nucleară până în SUA (stiripesurse.ro), postat pe 1 septembrie 2023): racheta a fost lansată de pe cosmodromul Pleseţk din nord-vestul Rusiei şi a lovit o ţintă la circa 6.000 de kilometri depărtare în peninsula Kamceatka.

Racheta Sarmat este capabilă să transporte 10 sau mai multe focoase nucleare şi să lovească ţinte aflate la mii de kilometri distanţă, în SUA sau Europa. În iunie 2023, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că rachetele Sarmat vor fi ”în curând” plasate în stare de luptă, ceea ce s-a și întâmplat la 1 septembrie 2023.  Principala unitate militară rusă înarmată cu rachete Sarmat cu capabilităţi nucleare are sediul la Uzhur, în regiunea Krasnoiarsk, la circa 3.000 km est de Moscova. Rachetele sunt plasate în aceleaşi locuri şi în aceleaşi silozuri ca rachetele Voevoda din era sovietică, pe care le înlocuiesc.

”Este cu adevărat o armă unică ce va consolida potenţialul militar al forţelor noastre armate, care va asigura securitatea Rusiei în faţa ameninţărilor externe şi care îi va face să reflecteze de două ori pe cei care încearcă să ameninţe ţara noastră cu o retorică dezlănţuită şi agresivă”, a afirmat Putin într-o declaraţie televizată după efectuarea testului. ”Noul complex are cele mai înalte performanţe tehnice şi tactice şi este capabil să depăşească toate mijloacele moderne de apărare antirachetă. Nu are echivalent în lume şi nici nu va avea mult timp de acum înainte”, a mai susţinut preşedintele rus…

 

„Să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina”

Pe 17 septembrie 2023, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenția că este necesar „să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Majoritatea războaielor durează mai mult decât se aşteaptă atunci când încep… Prin urmare, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Cu toţii ne dorim o pace rapidă, dar în acelaşi timp trebuie să recunoaştem acest lucru: dacă preşedintele Volodimir Zelenski şi ucrainenii încetează să lupte, ţara lor nu va mai exista; dacă preşedintele Vladimir Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace. Când acest război se va încheia, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina, altfel istoria s-ar putea repeat.

 

Tancul Leclerc

Este un tanc de luptă principal francez modern (https://www.amosnews.ro/ tancuri-leclerc-macron-a-numit-conditiile-pentru-aprovizionarea-ucrainei/, postat pe 23 ianuarie 2023): creat de concernul GIAT, în anii 1980, pentru a înlocui tancul învechit AMX-30. Producția de serie a început în 1992, un total de 794 de unități au fost produse până în 2007. După 2010, producția acestor tancuri s-a sistat: 406 tancuri de acest tip sunt în serviciu în Franța, alte 388 sunt în serviciu cu armata Emiratelor Arabe Unite (80 dintre ele au fost predate Forțelor Armate Iordaniene în 2018.

În noiembrie 2022, s-a anunțat modernizarea a 122 de tancuri Leclerc ale forțelor terestre franceze și instalarea unui sistem de informare și comandă pentru schimbul de informații cu vehiculele blindate Scorpion cu afișaje moderne pentru comandant și artilerie.

Până în 2025, noile tancuri Leclerc XLR vor primi un modul de luptă telecomandat cu o mitralieră de 7,62 mm, armamentul principal, în special tunul CN 120-26, urmând să fie păstrat. Armura va fi îmbunătățită, iar blocurile de protecție dinamică vor fi instalate în față.

Franța și Germania vor sprijini Ucraina „atât cât este necesar” au anunțat președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz la Paris, a informat Le Figaro. Pe 22 ianuarie 2023, președintele francez Emmanuel Macron a numit trei condiții pentru a oferi tancuri Leclerc Ucrainei: 1. acest tanc nu ar trebui să fie cauza escaladării; 2. să ofere sprijin real și eficient armatei ucrainene și, 3. nu ar trebui să slăbească capacitatea de apărare a Franței însăși. „Nimic nu este exclus și este evaluat colectiv în funcție de cele trei criterii”, a spus Macron.

 

Veniturile companiilor de armament

Institutul Internaţional pentru Pace de la Stockholm (SIPRI) a declarat că veniturile totale ale celor mai mari companii de armament din lume au scăzut cu 3,5% în 2023, în ciuda invaziei la scară largă lansată de Rusia în Ucraina (În ciuda a două conflicte majore costisitoare în desfășurare, veniturile totale ale celor mai mari companii de armament din lume au scăzut (stiripesurse.ro), postat pe 4 decembrie 2023): reducerea veniturilor se datorează în principal restanţelor în ceea ce priveşte onorarea comenzilor şi dificultăţilor cu care s-au confruntat unii mari producători în accelerarea producţiei de armament. SIPRI a mai spus că, în 2022, cele mai mari 100 de companii de armament din lume au vândut arme şi servicii militare în valoare totală de aproape 600 de miliarde de dolari, jumătate din venituri fiind ale unor companii americane.

Companiile din China, a doua ţară semnificativă în ce priveşte producţia de armament, a atras 18% din veniturile globale. SIPRI a arătat cum China, India şi Turcia se numără printre ţările care depun eforturi pentru a-şi acoperi cu producţie internă industria de apărare. Pentru un al doilea an consecutiv, veniturile combinate ale companiilor de armament din Asia şi Oceania le-au depăşit pe cele ale companiilor de apărare din Europa.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *