În ţara asta nu ştiu cum se face, dar toate morţile-s fireşti.
Toţi mor numai de moarte bună şi nimeni nu e vinovat cu nimic, decât poate victima însăşi.
Recent, o fetiţă de 13 ani a fost găsită fără suflare în clădirea părăsită a hotelului „Naţional”. Şi, deşi nu i s-a făcut încă nicio expertiză, poliţia a declarat că aceasta nu avea leziuni pe corp decât de la căzătura de la înălţime. Adică ni se sugerează că această copilă s-a dus acolo, aşa pur şi simplu, singură, fiindcă n-a găsit în tot Chişinăul acesta alt loc mai bun pe unde să se plimbe.
Aceste afirmaţii amintindu-mi de un băieţel căruia atunci când i-am făcut observaţie că a îmbrâncit-o pe prietena lui, el mi-a zis nevinovat, ca şi cum n-a avut niciun martor: „Păi, n-am împins-o eu, s-a împins singurică”. Aşa pare să se fi întâmplat şi cu această elevă – s-a împins de la înălţime singurică, când, de fapt, se ştie că tinerii din ziua de azi, chiar dacă merg prin astfel de locuri părăsite, o fac întotdeauna în gaşcă. Dar, la noi, din păcate, căutarea adevărului presupune prea mult efort. Exact ca şi în cazul Cuciuc. Toată lumea a bănuit încă de la bun început că Andreei i s-a turnat ceva în pahar, dar nu i s-a efectuat nicio expertiză toxicologică. Ori, i s-ar fi făcut, dar nu pentru urechile noastre.
Fiindcă în timp ce pe străzile oraşului se plimbă destui infractori şi vânzători de droguri, se vrea lăsată impresia că trăim într-o societate unde toată lumea-i bună şi onestă, iar moartea dacă vine, vine frumos. Adică, aceasta fiind din fire o doamnă politicoasă şi cumsecade, ca şi toţi politicienii noştri, înainte de-a te vizita, îţi dă mai întâi de toate un telefon şi te întreabă: „Alo, domnu’, vrei să mori?”
Dar adevărul pân’ la urmă-i altul. În ţara asta se fură, se ia mită, se droghează şi chiar se omoară. Iar când vine vorba să-i caute pe infractori, aceştia se ascund ba într-o poveste, ba în alta, ba povestea se rescrie, ca până la urmă să rămână tot victima de vină. Fiindcă, na, aşa-i la noi, ne tot împingem singuri…
