G20 sau Grupul celor douăzeci de miniștri ai finanțelor și ai guvernatorilor băncilor centrale, conform (exprimării originale din engleză – Group of Twenty Finance Ministers and Central Bank Governors) este un forum creat în 1999, după crizele din Asia și Rusia, pentru a reuni economiile dezvoltate și marile economii emergente: pe de o parte, Marea Britanie, Germania, Franța, Italia, Statele Unite, Canada, Japonia și Rusia, care compun zona dezvoltată a economiei mondiale, iar pe de altă parte, Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, China, Coreea de Sud, India, Indonezia, Mexic și Turcia, care compun zona emergentă a economiei mondiale, alături de reprezentanți ai Băncii Mondial, Fondului Monetar Internațional și Uniunii Europene.
Scopul G20 este de a aduce împreună economiile industrializate și în curs de dezvoltare pentru a discuta probleme cheie din economie globală. Este un grup alcătuit din miniștrii de finanțe și guvernatori băncilor centrale din 20 de economii ale planetei,cele mai mari 19 economii naționale, plus Uniunea Europeană. Țările G20 reprezintă două treimi din populația planetei și aproape 90% din PIB-ul mondial.
Cele 28 reuniuni mondiale ale G20 s-au desfășurat astfel: 1999 – Berlin (Germania), 2000 – Montreal (Canada), 2001 – Ottawa Canada); 2002 –Delhi (India); 2003 – Morelia (Mexic); 2004 – Berlin (Germania); 2005 – Beijing (China); 2006 – Melbourne (Australia); 2007 – Cape Town (Africa de Sud); 2008 – Sao Paolo (Brazilia); 2008 – Washington DC (SUA); 2009 – Londra (Marea Britanie); 2009 – Pittsburg (SUA); 2010 – Toronto (Canada); 2010 – Seul (Coreea de Sud); 2011 – Cannes (Franța); 2012 – Los Cabos (Mexic); 2013 – Moscova (Rusia); 2013 – Sankt Petersburg (Rusia); 2014 – Brisbane (Australia); 2015 – Antalya (Turcia); 2016 – Hangzhou (China); 2017 – Hamburg (Germania); 2018 – Buenos Aires (Argentina); 2019 – Osaka (Japonia); 2020 – Riad (Arabia Saudită); 2021 – Roma (Italia) și 2022 – Bali (Indonezia).
Cele mai mari economii ale planetei și-au trimis reprezentanții pe 14 și 15 noiembrie 2022 la Bali (Indonezia), pentru summitul G20 într-un moment dificil pe arena internațională, cauzat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, criza energetică și economică globală, perturbarea post-pandemică a lanțurilor de aprovizionare și situația alimentară. Atenția principală a fost îndreptată către prima întâlnire bilaterală dintre președinții SUA și Chinei, Joe Biden și Xi Jinping, în timp ce liderul rus Vladimir Putin este marele absent al întrunirii, iar occidentalii se vor opune Rusiei şi vor face presiuni ca India şi China să pună la rândul lor presiuni pe Moscova pentru încetarea conflictului. La summitul G20 din Indonezia au participat și noii premieri ai Marii Britanii și Italiei, Rishi Sunak și Giorgia Meloni, dar și cancelarul german Olaf Scholz, cel care la summitul G20 de la Roma, din 2021, era ministrul de finanțe al guvernului Angelei Merkel.
Pe 17 și 18 iulie 2023, a avut loc reuniunea miniştrilor de Finanţe şi guvernatorilor băncilor centrale din statele G20, în oraşul Gandhinagar din India. Cele două grupuri de speciliști s-au reunit pentru două zile de discuții menite să susțină o economie mondială în declin, pe ordinea de zi figurând, de asemenea, restructurarea datoriilor țărilor lumii și acorduri fiscale internaționale mai echitabile. Prezidate de ministrul indian de finanțe, Nirmala Sitharaman, discuțiile de la Gandhinagar, în statul Gujarat, situat în vestul țării, s-au concentrat pe sănătatea economiei mondiale, pe „finanțarea durabilă și pe infrastructură”.
Eforturile de combatere a supraîndatorării s-au aflat în centrul agendei reuniunii, deoarece țările cele mai sărace din lume sunt cele mai afectate de criza mondială a datoriilor, într-un moment în care au nevoie de bani mai mult ca oricând pentru a combate schimbările climatice. Cu toate acestea, China, a doua cea mai mare economie a lumii și cel mai mare donator pentru mai multe țări cu venituri mici și în dificultate din Asia și Africa, s-a opus până acum adoptării unei poziții multilaterale comune pe această temă, au declarat oficialii.
Vorbind în marja discuțiilor G20 de la Gandhinagar, secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, s-a referit la progresele înregistrate în ceea ce privește restructurarea datoriilor în Zambia, despre care a discutat în timpul vizitei sale la Beijing la începutul acestei luni. Janet Yellen a subliniat că acordul cu Zambia a durat „prea mult timp pentru a fi negociat” și a adăugat că speră ca tratamentul datoriei Ghanei și al Sri Lankăi să poată fi „finalizat rapid. Ar trebui să aplicăm principiile comune pe care le-am adoptat în cazul Zambiei și în alte cazuri, în loc să o luăm de la zero de fiecare dată. Și trebuie să ne mișcăm mai repede. Mai mult de jumătate dintre țările cu venituri mici sunt aproape de sau în dificultate din cauza datoriilor, de două ori mai multe decât în 2015…”, a declarat Janet Yellen.
Potrivit unui oficial de rang înalt din India, țară care deține președinția G20 în 2023, Beijingul nu a reacționat foarte încurajator în ceea ce privește chestiunea înțelegerii datoriei comune. Mai multe economii aflate în dificultate după dublul șoc al pandemiei de coronavirus și al consecințelor războiului Rusiei în Ucraina (care afectează prețurile mondiale ale carburanților și ale materiilor prime) „ating punctul de ruptură”, a adăugat oficialul. Beijingul este un creditor important în unele dintre aceste cazuri și a fost criticat pentru poziția sa privind restructurarea datoriilor țărilor aflate în dificultate.
G20 a discutat, de asemenea, despre reforma băncilor multilaterale de dezvoltare, despre reglementarea criptomonedelor și despre necesitatea de a facilita accesul celor mai sărace țări la finanțare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea: „În Nordul planetei, schimbările climatice sunt sinonime cu reducerea emisiilor de CO2… Dar, în țările din Sud, este o chestiune de supraviețuire, pentru că uraganele sunt mai violente, semințele rezistente la căldură sunt rare, seceta distruge fermele și orașele, iar inundațiile spală decenii de progres”, a declarat Ajay Banga, noul președinte al Băncii Mondiale. Ar trebui să fie pusă în aplicare prima etapă a unui acord privind o distribuire mai echitabilă a veniturilor fiscale provenite de la companiile multinaționale, acor la care au ajuns deja 138 de țări ale planetei. În prezent, multinaționalele, în special companiile din domeniul tehnologiei, își pot transfera cu ușurință profiturile în țări cu impozite reduse, chiar dacă își desfășoară doar o mică parte a activității în aceste țări.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia