Numărul execuțiilor la nivel modial a atins în 2023 cel mai înalt nivel față de perioada 2015-2023, a spus pe 25 februarie 2025, la Geneva, Volker Türk, Înltul Comisar pentru Drepturile Omului (Pedeapsa cu moartea: execuțiile la nivel mondial la cel mai înalt nivel din aproape un deceniu | Știri ONU): „Regret să raportez că numărul execuțiilor la nivel mondial a crescut semnificativ de la ultima masă rotundă bienală la nivel înalt de acum doi ani” (2023- n.n.), a declarat acesta, în timpul unui panel la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva.
În 2023, 1.153 de persoane au fost executate în 16 țări, o creștere de peste 30% față de 2022. Această cifră – cea mai mare începând din 2015 și nu include China, unde Biroul ONU pentru Drepturile Omului nu are „statistici transparente privind pedeapsa cu moartea”. Aceasta este cea mai mare cifră înregistrată de organizație din 2015, când 1.634 de persoane au fost executate. Și acest lucru urmează unei creșteri de 53% a execuțiilor între 2021 și 2022.
Infracțiuni legate de droguri
În ciuda progreselor clare către forme mai umane de justiție penală, puținele țări care continuă să impună și să aplice pedeapsa cu moartea efectuează mai multe execuții. Printre țările care au efectuat cel mai mare număr de execuții în ultimii ani se numără Iran, Arabia Saudită, Somalia și Statele Unite.
Peste 40% dintre aceste execuții – cel mai mare număr din 2016 – sunt comise pentru infracțiuni legate de droguri: această proporție a crescut brusc în 2022 și 2023, aproape toate aceste execuții având loc în Republica Islamică Iran: ”Infracțiunile legate de droguri nu îndeplinesc standardele stabilite de dreptul internațional al drepturilor omului, care se referă doar la cele mai grave infracțiuni, care implică uciderea intenționată. Criminologii și experții au demonstrat fără nici o umbră de îndoială că utilizarea pedepsei cu moartea duce la execuția unor persoane nevinovate”, a spus Volker Türk.
Potrivit Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR), utilizarea pedepsei cu moartea este adesea discriminatorie, cu un impact disproporționat asupra minorităților rasiale, etnice, lingvistice și religioase, precum și asupra comunității LGBTIQ+.
O lume din ce în ce mai aboliționistă
D-l Volker Türk și-a exprimat îngrijorarea cu privire la dimensiunea de gen a pedepsei cu moartea: „Există dovezi ample că statele nu iau în considerare pe deplin circumstanțele atenuante, bazate pe gen atunci când condamnă femeile la pedeapsa cu moartea, inclusiv istoricul de traume și violență bazate pe gen”. În ciuda acestei creșteri alarmante, tendința globală de abolire se menâine, iar numărul țărilor care efectuează execuții este la un nivel minim istoric. Numărul țărilor care își execută cetățenii a scăzut în ultimii doi ani.
Până la începutul anului 2025, 113 țări au abolit complet pedeapsa cu moartea. În acest lot, țările din Sudul planetei sunt acum în fruntea mișcării în favoarea abolirii pedepsei cu moartea. După ce Zimbabwe s-a alăturat celorlalte 26 de țări africane, care au abolit pedeapsa cu moartea, alte capitale, inclusiv Abidjan, Accra, Lusaka, Kuala Lumpur și Islamabad, au făcut pași importanți spre abolire.
Fără efect de descurajare asupra criminalității
Numărul statelor membre ale Adunării Generale a ONU, care au votat în favoarea rezoluției anuale privind moratoriul pedepsei cu moartea a atins un record de 129 în decembrie 2024. Pentru ONU, pedeapsa cu moartea este o practică care nu ar trebui să aibă loc în secolul al XXI-lea. „În timp ce o serie de țări susțin că este o chestiune de suveranitate națională, în opinia mea, pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu demnitatea umană și cu dreptul la viață”, a insistat Türk, cerând statelor care nu au abolit încă pedeapsa cu moartea să se asigure că aceasta este aplicată doar pentru cele mai grave infracțiuni, adică infracțiuni de gravitate extremă, care implică omorul voluntar. „Pedeapsa cu moartea face puțin pentru victime și nu are nici un efect de descurajare asupra criminalității. Mai mult, chiar și cele mai bune proceduri judiciare prezintă un risc de eroare judiciară. Când se aplică pedeapsa cu moartea, această eroare judiciară poate duce la uciderea unei persoane nevinovate”, a amintit șeful ONU pentru drepturile omului.
