Pe 24 iunie anul 637 are loc bătălia de la Moira dintre armata regelui Irlandei, Domnall al II-lea şi cea a regelui Congal al Ulsterului, susținut de aliatul său, Domnall Brecc al Dalriadei. Bătălia de la Moira este considerată cea mai mare bătălie din istoria Irlandei; ea s-a purtat în apropierea satului Moira și a dus la moartea lui Congal şi retragerea lui Domnall Brecc.
În ianuarie 1801 intră în vigoare „bill”-ul privind unirea Marii Britanii şi Irlandei în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei. Act of Union a fost semnat la 2 iulie 1800. Marele Incendiu din Dublin, din 1875, a izbucnit când focul a ajuns la distileria Malone, aruncând în aer 5.000 de butoaie cu whisky: toată băutura s-a scurs pe străzi, au murit 13 oameni, dar nu din cauza arsurilor, ci pentru că au băut până nu au mai putut din alcoolul care „curgea ca un râu”.
Mișcarea eliberare națională a Irlandei avea să cunoască cel mai însemnat avât al ei la începul secolului al XX-lea, odată cu crearea Sinn Fein (vezi mai jos).
Irlanda este singura ţară membră UE unde este necesară procedura referendumului pentru ratificarea tratatelor europene. Se cunoaşte că irlandezii au respins Tratatul de la Nisa, în 2001 şi Tratatul de la Lisabona, în 2008. La repetarea ambelor referendumuri, rezultatul a fost de acceptare.
Irlanda a adoptat moneda euro cu încă alte 11 țări din Uniunea Europeană în anul 2002. În pragul falimentului după implozia unei bule imobiliare şi salvarea băncilor, autorităţile de la Dublin au fost obligate la sfârşitul lui 2010 să ceară sprijinul partenerilor europeni şi al FMI. A ieşit din recesiune la sfârşitul lui 2011, aplicând un program de redresare economică. În 2010, Dublinul a beneficiat de un plan de ajutorare de de la FMI și UE în valoare de 85 miliarde de euro. La finalul anului 2012, FMI a deblocat ultima tranşă de 890 milioane euro din planul de salvare de 23,5 miliarde euro solicitat de Irlanda la sfârşitul lui 2010.
La 15 decembrie 2013, Irlanda a pus capăt programului său de ajutor, devenind prima ţară din Zona Euro, care sub asistenţă internaţională şi-a redobândit independenţa economică şi financiară.
„Luminătorul” Scoției și ocrotitorul Irlandei
Sfântul Columba (521-597) a fost un misionar creștin irlandez, cunoscut și ca „luminătorul Scoției”. Columba din Iona – cunoscut şi sub numele de Columcille, care înseamnă „Porumbelul Bisericii” – a fost un propovăduitor irlandez care a ajutat la reintroducerea Creştinismului în Scoţia şi în Nordul Angliei. Sursa principală de informaţii despre viaţa Sfântului Columba este lucrarea hagiografică a Sfântului Adomnan din Iona, numită ”Viaţa Sfântului Columba”.
Columba a fost, de asemenea, sursa primei relatări cunoscute despre monstrul din Loch Ness. Conform acestei povestiri, în anul 565 el a venit la un grup de Picţi, care înmormântau un Om ucis de monstru şi l-a înviat. Într-o altă versiune, se spune că a salvat Omul în Timp ce era atacat, alungând monstrul cu semnul Crucii.
În 563, Columba a fondat o mânăstire pe Insula Iona, de pe coasta vestică a Scoţiei, care a devenit centrul misiunii sale de evanghelizare a Scoţiei. Există numeroase povestiri ale miracolelor pe care le-a făcut în Timpul misiunii sale de convertire la Creștinism a Picţilor.
Sfântul Columba, împreună cu Sfântul Patrick al Irlandei şi Sfânta Bigid de Kildaire este unul din cei trei sfinți ocrotitori ai Irlandei, înmormântaţi împreună în Downpatrick, în ţinutul Down, în adâncul faimosului Deal din Down. Columba nu trebuie confundat cu ucenicul său, Sfântul Columban.
Sinn Fein
Pe 28 noiembrie 1905 a fost fondată la Dublin de către naționalistul Arthur Griffith organizația Sinn Fein, al cărui principal obiectiv era obținerea independenței Irlandei: Sinn Fein (Sinn Fyin în limba galică) se traduce prin “noi înșine” sau “noi singuri”. Destul de repede formațiunea politică a devenit neoficial o aripă a grupării militare a Armatei Republicane Irlandeze (IRA), ambele luptând împotriva regulilor impuse de britanici. Ca organizație politică, Sinn Fein a obținut rezultate spectaculoase la alegerile naționale organizate după Primul Război Mondial și a reuși să-și împlinească visul independenței. Astfel, în aprilie 1916, patrioții irlandezi au declanșat o răscoală pentru a obține proclamarea independenței țării lor, însă intervenția armatei engleze a distrus orice speranță. În 1918, electoratul irlandez a votat în majoritate cu Sinn Fein, partidul formând un Parlament independent (Dyil yireann), care a declarat suveranitatea statului.
După câteva luni, revoluționarii irlandezi au început o campanie de luptă împotriva britanicilor, care s-a încheiat cu un acord de pace prin care s-a acordat Irlandei statutul de dominion. Recunoașterea oficială a acordului, pe 8 ianuarie 1922, a declanșat un adevărat război civil între susținătorii pactului și cei care cereau anularea lui.
Istoria zbuciumată a Sinn Fein a continuat ani decenii la rând, în prezent formațiunea politică fiind cea mai importantă din Irlanda. Statul a fost declarat independent și suveran, sub numele de Eire, în 29 decembrie 1937, iar din 1948 a devenit republică.
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: Wikipedia