◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.04.2024

Simpozionul „Femei celebre ale României” deschide noi pagini inedite de istorie națională

Desfășurat sub egida Consiliului Județean Vaslui, Simpozionul național „FEMEI CELEBRE ALE ROMÂNIEI”, ediția a V-a, a avut loc în zilele de 10 – 11 martie 2023 în sala „Media” a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Lucrările au fost conduse de directoarea muzeului, prof. dr. Ramona Maria Mocanu, de muzeograful Anca Matei Iordachi și moderate de col. (r.) dr. Mircea Tănase. „La această ediție a, cincea, a Simpozionului Femei celebre ale României organizat cu adevărat într-o manieră exemplară de Muzeul Județean Ștefan cel Mare Vaslui, a fost lansată și ediția care reunește comunicările de anul trecut. Dacă acum un an nu am fost la Vaslui, mulțumindu-le doar celor care au avut gentilețea de-a mă fi inclus într-o listă de nume pomenite, de astă dată am fost eu însămi acolo, alături de persoane pe care de acum le consider prietenii mei, într-o atmosferă de comunicare, multă informație, convivialitate, admirând rodul muncii de cercetare a celor care știu să se aplece asupra unor biografii feminine care ne fac cinste și au marcat cultura și civilizația românească. Așa că, de data asta, am spus și eu câteva cuvinte despre remarcabile personalități feminine pe care le respect: regizoarele Malvina Urșianu și Elisabeta Bostan, fascinanta jurnalistă de cinema Ecaterina Oproiu, maestra Arta Florescu dar și rememorări ale interviurilor mele cu Cella Serghi și Gabriela Manole Adoc. Am aflat foarte multe în aceste zile vasluiene și m-am încărcat de energie bună într-un loc cu oameni calzi și locuri de istorie, cu dealuri line și apusuri fascinante”, mărturisește scriitoarea Cleopatra Lorințiu, participantă activă a acestei ediții a simpozionului, cu evocarea câtorva întâlniri de neuitat imortalizate pe peliculă și care au văzut și lumina tiparului.

Prof. dr. Mihaela Bacali, de la Universitatea București, a prezentat o istorie inedită a Mărgăritei Miller-Verghy, din anturajul Reginei Maria. Autoarea a vorbit despre „afinități elective și o prietenie dincolo de convenții.”

Dr. Cerasela Maria Măciucă, director al Căminului pentru Persoane Vârstnice „Acad. N. Cajal”, preşedinte al Asociației pentru Persoane Vârstnice „Nicolae Cajal”, președinte al ADIV România, a prezentat rolul și istoria femeilor române în sistemul de asistență socială între anii 1751-1949.

Cercetătoarea Cristina Boțoghină, de la Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești, a prezentat o personalitate marcantă a culturii argeșene: Tatiana Bobancu (1879-1948).

Directorul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii – Delfinariu Constanța, Iulian CĂLIN a evocat spiritul de justiție și adevăr al scriitoarei Ileana Mălăncioiu oglindit în publicistica sa.

Cercetătoarea Maria VIERU IȘAEV din Chișinău a evocat aspecte importante din biografia basarabencei Maria Usinevici-Dumitrescu-Neş – o eroină necunoscută a României Mari.

Iatroistoriograful dr. Richard Constantinescu, titularul Disciplinei Istoria Medicinei de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a vorbit despre afirmarea Elenei Densușianu-Pușcariu ca medic și profesor într-o lume a bărbaților.

Cercetătorii Oana Paula Popa, șef Compartiment Biologie Moleculară în cadrul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Luis Ovidiu Popa, Director general al Muzeului National de Istorie Naturala “Grigore Antipa”, București, au vorbit despre „Doamne de poveste din trecutul Muzeului National de Istorie Naturală „Grigore Antipa”.

 Comandorul aviator (rez.) lect. univ. dr. Jănel TĂNASE, stud. sg. Laura ANTOCHI, stud. frt. Cosmina IFTENI de la Academia Forţelor Aeriene „Henri Coandă” Brașov, au evocat două dintre eroinele contemporane ale văzduhului românesc – Simona Maierean (prima femeie pilot pe avion supersonic din Europa) și Mihaela Crușinschi.

Dr. Lavinia Dumitrașcu, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a prezentat pagini din corespondența Mariei Dimitriu-Castano.

Cercetătoarea Anemari Monica Negru, Arhivele Naționale ale României și dr. Sanda Safta, Muzeul de Etnografie, din Câmpulung Muscel, Din istoria societății „Țesătoarea”.

Prof. dr. Felicia Aneta Oarcea, istoric-muzeograf, Complexul Muzeal Arad, a vorbit despre arădencele și mișcarea feministă din România la cumpăna veacurilor XIX-XX.

Iatroistoriograful dr. Richard Constantinescu, titularul Disciplinei Istoria Medicinei, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași a vorbit despre Maria Cicherschi-Ropală – între medicină legală și familie.

Bibliograful Despina Panaitescu, de la Biblioteca Academiei Române, a expus cazul Ecaterinei Conachi Vogoride, femeia care a făcut Unirea.

Bibliograful Florin Claudiu Preda de la Biblioteca metropolitană București a prezentat filmul Smaranda Brăescu- cel mai important sportiv al României interbelice.

Dr. Irina Airinei Vasile, SNSPA, președintele Asociației interetnice -ANIMA FORI, corespondent la „Gazeta Românească” din Tel Aviv și dr. Mihai Nicolae au evocat figura Mariei Nicolae, una dintre eroinele Escadrilei Albe (aviatoarea Maria Nicolae)

Muzeograful Marinela Loredana BARNA, Muzeul Casa Mureșenilor, a evocat-o pe Sevastia Mureșianu – un model feminin al secolului al XIX-lea.

Au mai urmat Claudia Dărăban de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca care a evocat-o pe Eugenia Acterian, o intelectuală la răscruce de drumuri și col(r.) dr. Mircea Tănase de la Fundația „Mareșal Alexandru Averescu”, Buzău care a vorbit despre Elena Negrescu şi războiul din spatele frontului (Jurnal de război 1916-1918).

Sâmbătă, sesiunea de comunicări a continuat cu noi prezentări inedite semnate de arhivista Ina Chirilă de la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Iași (Elena Meissner- profilul intelectual al unei feministe române), cercet. șt. III dr. Ileana Cioarec, Institutul de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” Craiova, Implicarea Paulinei Vorvoreanu în viața socială și culturală a Olteniei de la sfârșitul secolului al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea.

 Prof. dr. Iakob Attila de la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca (Perspective plastice transilvane în secolul XX. Artistele Școlii de la Baia Mare și Cluj), pr. Constantin Mănescu, Horezu, Vâlcea, (Doamna Maria, soția voievodului martir Constantin Brâncoveanu), muzeograf Bianca Luminița Micu, Muzeul Casa Mureșenilor, Rolul Elenei Mureșianu în administrarea ziarului Gazeta Transilvaniei și a Tipografiei A. Mureșianu din Brașov.

 (exponate din Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui)

Cercet. Simina Stan de la Institutul Național al Patrimoniului a prezentat lucrarea „Unde sunt arhitectele? Despre Ada Zăgănescu prima studentă admisă la Școala de Arhitectură din București”.

Cs. II Lucia Țurcanu de la Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Botoșani: Scriitoare la „Familia”(1865-1906), Ala Sainenco, manager, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”, Botoșani a vorbit despre personalitatea Eugeniei Frangolea-Bodnărescu, Dorina Topală a prezentat figura Olgăi Mavrocordat Sturdza – o prințesă a neamului românesc. Activitatea filantropică.

Elena COJUHARI de la Biblioteca Națională a României a vorbit despre Agatha Bârsescu-gloria teatrului românesc pe scenele lumii, Magda Predescu de la Muzeul Național de Artă Contemporană a României a trimis lucrarea Marika Kiss-Grigorescu (1943-1997), Anicuța CIOBOTARU de la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui” a vorbit despre puterea, orgoliul și demnitatea Elisabetei Movilă „de două ori Doamna Moldovei”.

Au fost prezentate volumele: Iosef Moses, IOSEF ȘI MARIA – Jurnalul unui vis, Editura Magic Print, 2022., Mihai Nicolae, Călătorii identitare. Românii megieși, Vol. I, Editura Universul Academic, București, 2021, Cleopatra LORINȚIU, Zboruri secrete, Editura Ecou Transilvan, Cluj-Napoca, 2022, Anemari Monica NEGRU, Din scrierile uitate ale Aidei Vrioni, volumul II, Opere dramatice și alte scrieri literare, Arhivele Naționale ale Românei, editor Monica Negru, 2022.

Felicitări profesoarei Galina Parfeni (originară din Ungheni) și tinerilor pianiști ai clasei domniei sale, care ne-au oferit clipe de armonie și lumină!

Foto și text: Irina Airinei

(afnews.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *