Miniștrii de Finanțe ai UE au ajuns la un acord pentru a revizui regulile de cheltuieli ale blocului comunitar, care le va oferi țărilor mai mult timp să-și gestioneze deficitele bugetare. După săptămâni de negocieri grele, guvernele au fost în cele din urmă de acord cu cadrul reformat, ce stabilește un ritm mai lejer de reducere a datoriilor și a deficitului decât a fost cazul anterior (https://cursdeguvernare.ro/acord-ue-pe-reforma-regulilor-bugetare-cheltuielile-statelor-membre-vor-fi-avizate-de-comisie.html): „Regulile actuale sunt mai realiste. Ele răspund la realitatea post-pandemie și încorporează, de asemenea, lecțiile învățate din marea criză financiară, care a urmat pandemiei”, a declarat Nadia Calviño, ministrul de finanțe al Spaniei, stat care a deținut președinția rotativă a UE până la 31 decembrie 2023. Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri virtuale și a urmat unei cine între miniștrii de finanțe francez și german defășurată la Paris, pe 19 decembrie 2023, seara.
Așa-numitul Pact de Stabilitate și Creștere (SGP) a fost suspendat la începutul pandemiei de Covid-19 pentru a permite guvernelor să mărească cheltuielile în urma celei mai grave recesiuni de după Al Doilea Război Mondial. Comisia Europeană a propus modificarea vechilor reguli din cauza temerilor că acestea sunt depășite, inflexibile și abia aplicabile. Noul format este conceput pentru a oferi reduceri graduale și adaptate ale cheltuielilor țărilor care depășesc pragul de 3% deficit anual din PIB și 60% datorie cumulată din PIB.
Mai multe țări din Zona Euro, inclusiv Franța și Italia, au deficite peste pragul anual de 3%, dar și țări membre UE, cum este țara noastră, au înregistrat deficite bugetare în 2023 mai mari de 3%. În primăvara anului 2024, Comisia Europeană va lua măsuri împotriva acestor țări prin intermediul mecanismului de sancțiuni cunoscut sub numele de Procedura de Deficit Excesiv (PDE). Textul convenit propune extinderea termenului limită pentru țările care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv în cazul în care economia UE se află într-o criză dificilă. Este prevăzută o fază de tranziție de trei ani în care va fi obligatorie o ajustare fiscală mai mică din partea acestora.
Reguli mai laxe se vor aplica în perioada 2025-2027 și sunt concepute pentru a atenua efectele pentru țările care se așteaptă să depășească pragul deficitului și în următorii ani. Acordul cere țărilor membre UE să-și mențină deficitele anuale de aproximativ 1,5% din PIB. Acest așa-numit „tampon fiscal” este conceput pentru a oferi țărilor spațiu de manevră pentru a crește cheltuielile în situația unei crize neprevăzute, cu recomandarea de a nu depăși pragul de deficit anual de 3%.
Miniștrii de finanțe au convenit că țările cu o proporție a datoriei/PIB de peste 90% ar trebui să reducă raportul cu o medie anuală de 1% într-un interval de timp de patru sau cinci ani, care poate fi extins până la șapte ani. În schimb, o rată mai mică de ajustare de 0,5 la sută s-ar aplica țărilor cu o rată a datoriei între 60 și 90 la sută.
La începutul fiecărui ciclu bugetar, Comisia va stabili un program de cheltuieli pentru fiecare țară membră, pentru a se asigura că acestea îndeplinesc obiectivele UE la sfârșitul perioadei respective. Acest plan este adaptat fiecărui stat și se bazează pe factori structurali, cum ar fi estimările de creștere pe termen lung și schimbările demografice așteptate.
Emilian M. Dobrescu