◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.06.2024

Creșterea violenței și represiunii împotriva jurnaliștilor din întreaga lume a generat o scădere dramatică a libertății presei

În decembrie 2000, Comitetul pentruProtecția Jurnaliștilor (CPJ) a înregistrat cel mai mic număr de jurnalişti închişi în întreaga lume – 81. În decembrie 2001, la trei luni după atacul terorist asupra World Trade Center şi Pentagon, numărul a crescut la… 118. Din acel moment, numărul de jurnalişti închişi a urcat constant şi inexorabil.

Pe parcursul următoarelor două decenii, au existat valuri de represiune legate de schimbări majore în peisajul informațional global. Primăvara arabă din 2011, care a venit în urma revoluțiilor de culoare din Europa de Est, a fost un alt punct de cotitură major. Protestele în masă alimentate de furia față de corupție și abuzurile drepturilor omului au răsturnat regimuri înrădăcinate, determinând guvernele să recunoască amenințarea reprezentată de informații independente și să restrângă discursurile online. Cele mai profunde schimbări au avut loc în Rusia și China, ale căror guverne au căutat nu numai să-și afirme o mai mare autoritate în spațiul informațional intern, ci să-și consolideze rețelele internaționale de propagandă pentru a-și slăbi adversarii și a modela percepțiile globale.

Un alt val de represiune a fost legat de ascensiunea autocraților aleși. Mulți dintre acești noi lideri au atacat în mod explicit mass-media tradiționale ca parte a strategiilor lor de campanie, bazându-se pe rețelele sociale pentru a-și aduna susținătorii și pentru a-și transmite mesajul politic. Ei și-au îndemnat, de asemenea, susținătorii să-și intensificee criticile online, declanșând valuri de hărțuire și denigrare care au crescut semnificativ costul jurnalismului critic. În unele cazuri, mesajele lor au fost amplificate de armate de susținători plătiți și de roboți, care au corupt și polarizat și mai mult spațiul informațional intern, notează niemanreports.org.

Retorica anti-media a fost acceptată de liderii autocrați din întreaga lume, care nu numai că s-au referit la jurnalismul critic drept „știri false”, dar au adoptat noi legi care incriminează publicarea acesteia. Numărul jurnaliştilor întemniţaţi în întreaga lume a stabilit noi recorduri anual, ajungând la 274 la sfârșitul anului 2020.

În această perioadă, am observat, de asemenea, niveluri crescute de violență, în mare parte comise de grupuri criminale și militante, care au fost în mare măsură impermeabile la susținerea tradițională a drepturilor omului. Războiul împotriva terorii de două decenii – de la atacurile din septembrie 2001 până la retragerea din Afganistan din august 2021 – a fost, de asemenea, caracterizat de un conflict militar în care jurnaliştii au plătit un preţ extraordinar. În total, peste 1.000 de jurnalişti au fost ucişi în această perioadă, inclusiv 189 în Irak, 139 în Siria şi 53 în Afganistan, potrivit niemanreports.org.

Creșterea violenței și represiunii împotriva jurnaliștilor din întreaga lume a dus la o scădere dramatică a nivelurilor de libertate a presei, măsurată prin indici de top menționați de Freedom House, V-Dem și Reporteri fără frontiere. „În timp ce populiștii au exploatat noile tehnologii pentru a-și impune propriile narațiuni pe plan intern, guvernele autoritare s-au bazat pe măsuri mai crude pentru a restricționa exprimarea critică, încercând totodată să modeleze spațiul informațional global în moduri care să le promoveze interesele. Guvernul chinez a investit sume importante în dezvoltarea mass-media, în special în Africa, unde a susținut radiodifuzori de stat și formare în jurnalism. De asemenea, a făcut investiții în rețeaua sa globală de propagandă, care funcționează atât pe rețelele sociale, cât și pe mass-media tradiționale, în primul rând prin serviciul de limbă engleză al CCTV. Eforturile Rusiei de a modela percepțiile globale sunt mai nefaste și mai perturbatoare. Rusia vede folosirea propagandei și a dezinformarii ca pe un instrument de război și a folosit o varietate de strategii de informare pentru a-și slăbi și submina adversarii. În mai mult de două decenii de apărare a libertății presei, am văzut guverne, teroriști și grupuri criminale folosind sistemul informațional global pentru a-și promulga propriile narațiuni, pentru a construi sprijin pentru război, a submina consensul global privind sănătatea, a dăuna democrației și a genera polarizare și frică. Pentru a contracara aceste forțe insidioase, comunitatea libertății presei ar trebui să acorde prioritate apărării jurnalismului care servește interesului public”, scrie Joel Simon, director al Journalism Protection Initiative în lucrarea „A New Paradigm for Global Journalism: Press Freedom and Public Interest”, publicată de Universitatea Columbia. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *