◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Artiștii plastici catalani îl omagiază pe Urmuz

La inițiativa colegului nostru Nicolae Ioniță, grafician și jurnalist cultural, și în organizarea doamnei Lilica Voicu-Brey, scriitor și critic literar, profesor la Universitatea din Tarragona, Spania, sâmbătă  1o decembrie a avut loc în localitatea catalană Simpozionul româno-spaniol Urmuz, dedicat împlinirii, în 2023, a 100 de ani de la moartea marelui scriitor român Urmuz (pseudonim pentru Demetru Demetrescu-Buzău, 17 martie 1883, Curtea de Argeș – 23 noiembrie 1923, București), precursor al suprarealismului literar, și a 140 de ani de la naștere. Menționăm că această manifestare este un preambul la Simpozinul internațional ce vor marca, la Curtea de Argeș, Centenarul Urmuz, un eveniment inițiat și promovat de academicianul Gheorghe Păun, redactorul-șef al publicației Curtea de la Argeș și susținut de o serie de membri ai UZPR, între care graficianul Nicolae Ioniță, și mulți alții.

Cu acest prilej au fost evocate viața și opera lui Urmuz și au fost citite fragmente din „mini-romanul în patru părți” Pâlnia și Stamate, în traducerea în limba catalană a doamnei Lilica Voicu-Brey. În context, semnalăm că doamna Voicu-Brey, originară din România, este cunoscută pentru activitatea sa de traducător, fiind, între altele un exeget al operei lui Alexandru Ciorănescu (1911, Moroeni, Dâmbovița – 23 noiembrie 1999, Santa Cruz, Tenerife, diplomat,  comparatist, romancier și poet, ce și-a trăit în exil, respectiv între 1946-1999, anii cei mai fecunzi ai vieții). Despre activitatea de jurnalist cultural a doamnei Lilica Voicu-Brey, o specialistă a literaturii exilului, istoricul literar Crisula Ștefănescu scria, referindu-se la prefața albumului Cuvinte și imagini, apărut la Editura Vremea, în 2017: „Doamna Voicu-Brey a fost de curând în țară și mi-a transmis câteva impresii despre locurile vizitate. Între altele, i-au atras atenția casele vechi cu acoperișuri impodobite  ferestre în formă ochi, din zona Sibiului. Curios, nu-i așa?”

În context, semnalăm că traducerile din românește în catalană au în cultura noastră o veche tradiție, rând pe rând fiind prezentați publicului local atât scriitorii clasici, de la Lucian Blaga, la Emil Cioran sau Mircea Eliade, dar și scriitori moderni, precum Marin Sorescu sau Mircea Cărtărescu.

Cu prilejul Simpozionului și-au prezentat lucrările și 6 artiști plastici contemporani catalani, care, la inițiativa lui Nicolae Ioniță, au realizat, în tehnici și materiale diverse, portrete originale ale lui Urmuz, un omagiu al graficienilor catalani pentru marele nostru compatriot, ce vor fi incluse în viitorul Album Scriitori români văzuți de mari graficieni ai lumii. Urmuz, un proiect ce va completa plastic manifestările Centenarului Urmuz.

Recitite azi, poate chiar în preajma statuii ridicate chiar în acestă vară în centrul orașului Curtea de Argeș, la inițiativa academicianului Gheorghe Păun, o creație a sculptorului Radu Adrian, dedicată celui mai ilustru fiu spiritual al orașului, Paginile bizare ale lui Urmuz reconstituie generos ceea ce criticii literari au numit „canonul Urmuz”: scoaterea din context a unor fraze și expresii și utilizarea lor în mod arbitrar; amestecul de stiluri literare diverse, de la cel beletristic, la cel științific și chiar filosofic; ambiguitatea și haloul parodic; utilizarea unor „conglomeri”, ființe bizare semi-umanizate, monștri ai spiritului ce domină creația sa narativă. Despre personajele urmuziene, amestc de realism și imaginație, criticul literar Nicolae Manolescu, scria, în volumul Arca lui Noe, ( Grammar, 2006) că reprezintă „marionete absurde, conduse cu ajutorul sforilor, ca în teatrul de păpuși”.

Despre interpretările plastice ale „personajului” Urmuz, asupra cărora vom reveni în următoarele luni, Albumul lui Nicolae Ioniță fiind încă în curs de constituire, se poate spune că reprezintă de pe acum o nouă „lectură”, substanțială, a creației urmuziene, văzută contextul literar și vizual contemporan. Portretele, dar și compozițiile inspirate de universul urmuzian  trimise spre publicare indică empatie și emoție. Cu totul, asistăm la un nou „val” de simpatie cvasi-universală pentru  marele nostru compatriot, nascut la Curtea de Argeș și readus în atenția publicului în mod spectaculos de academicianul Gheorghe Păun și de o mână de ziariști culturali entuziaști.

  

Marian NENCESCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *