◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.10.2024

Organizația Internațională a Muncii. Șomajul în rândul tinerilor

Rata șomajului în rândul tinerilor lumii a înregistrat la începutul lunii august 2024 cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani și este de așteptat să scadă în continuare, a declarat Organizația Internațională a Muncii (OIM), într-un raport care remarcă o „anxietate în creștere” pentru acei tineri care nu sunt nici în muncă, nici nu urmează o formă de educație sau o calificare profesională  (https://news.un.org/fr/story/2024/08/1147836): potrivit OIM, rata șomajului în rândul tinerilor în 2023 – de 13% – a fost cea mai scăzută din ultimii 15 ani și reprezintă o diminuare față de rata de 13,8% înregistrată în 2019, înainte de pandemia de Covid-19. Această rată ar trebui să scadă în continuare, la 12,8% în 2024. În ceea ce privește numărul total de tineri șomeri, tot în 2023, acesta a fost de 64,9 milioane, cel mai mic număr după anul 2000. Cu toate acestea, situația nu este aceeași în toate regiunile. În statele arabe, Asia de Est și Asia de Sud-Est și Pacific, ratele șomajului în rândul tinerilor au fost mai mari în 2023, decât în 2019.

 

Precarizarea muncii 

În general, perspectivele pieței muncii globale pentru tineri s-au îmbunătățit în perioada 2020-2023 și este de așteptat ca tendința ascendentă să continue încă doi ani, potrivit OIM.

Raportul OIM evidențiază, de asemenea, că „tendința globală către precarizarea locului de muncă” provoacă o anxietate tot mai mare pentru că mai mult de jumătate dintre tinerii lucrători au locuri de muncă informale.

Numai în economiile cu venituri mari și medii superioare, majoritatea tinerilor lucrători au acum locuri de muncă sigure. În țările cu venituri mici, trei din patru tineri lucrători desfășoară doar activități independente sau ocupă locuri de muncă temporar plătite.

Raportul OIM atrage atenția asupra numărului îngrijorător de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, care nu sunt nici în muncă, nici în educație, nici în formare (NEET)…

 

Milioane de tineri fără locuri de muncă decente

Tinerii din unele regiuni ale globului nu beneficiază de redresarea economică. Ratele șomajului pentru femeile tinere și bărbații tineri în 2023 au fost aproape egale (12,9% pentru femeile tinere și 13% pentru bărbații tineri), spre deosebire de anii dinaintea pandemiei, când rata bărbaților tineri era mai mare. „Nimeni dintre noi nu poate spera la un viitor stabil, atât timp cât milioane de tineri din întreaga lume nu au locuri de muncă decente și, ca urmare, se simt nesiguri și incapabili să-și construiască o viață mai bună pentru ei și familiile lor”, a explicat Gilbert F. Houngbo, director general al OIM.

Raportul mai arată că în 2023 unul din cinci tineri, sau 20,4% din populația lumii, aparținea categoriei NEET. Doi din trei dintre acești tineri sunt femei. Rata globală a NEET în rândul femeilor tinere s-a dublat în comparație cu cea a bărbaților tineri (28,1% , față de 13,1%) în 2023.

 

„Cutremurul tinerilor africani”

Tendințele pe termen lung, inclusiv primirea tinerilor africani în muncă, arată cum crearea unor locuri de muncă decente este esențială pentru justiția socială și economia la nivel mondial: „Numărul tot mai mare de conflicte amenință viitoarele mijloace de trai ale tinerilor și îi poate împinge către migrație sau extremism”, insistă OIM. Prin urmare, raportul solicită investiții sporite și mai eficiente, în special pentru a stimula crearea de locuri de muncă cu un obiectiv specific privind locurile de muncă pentru tinerele femei.

OIM solicită ca o atenție sporită să fie acordată întăririi bazelor muncii decente ca mijloc de a contracara anxietatea tinerilor provocată de lipsa accesului la muncă și pentru a le întări speranța într-un viitor mai bun. „Societățile pașnice se bazează pe trei ingrediente esențiale: stabilitate, incluziune și justiție socială; iar munca decentă pentru tineri este în centrul tuturor celor trei”, a conchis Gilbert F. Houngbo.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *