◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.04.2024

Lecția de literatură
a Doinei Ruști

Scriitoarea Doina Ruști și-a prezentat joi, 7 martie 2024,  începând cu ora 12.00., în sala Multimedia a Bibliotecii Județene „Costache Sturza” din Bacău, ultimele sale apariții editoriale: „Cămașa în carouri” și „Depravatul din Gorgani”. Până aici toate păreau conform unui scenariu tipic, ca și introducerea de mai sus. Te așteptai poate la niște discursuri stereotipe, ditirambice, un fursec, autografe și firitisiri. Bine, asta dacă nu o cunoșteai pe Doina și alte câteva personaje din preajma ei. Doina Ruști a dat, însă, din nou, tiparele peste cap, așa cum o face și cu Asociația Creatorilor de Ficțiune pe care a fondat-o nu cu mult timp în urmă împreună cu alți scriitori sastisiți de avatarurile interminabile ale Uniunii Scriitorilor din România. Faptul că ACF a adunat în scurt timp peste 400 de membri de o anume calitate este o dovadă că inițiativa acestei veritabile alternative culturale a fost excelentă. Percepută ca fiind gura de oxigen de care breasla scriitoricească avea nevoie pentru a ieși din conformism, blazare și politica păgboasă a reciprocităților editoriale, asocierea creatorilor de ficțiune din România a impus și un spirit nou, în care se regăsesc, spre diferență, în primul rând tinerii. Demers aproape imposibil la prima vedere. Ai fi tentat a zice: ce carte, ce text, ce discurs literar poți opune unui device cu multe touch screen-uri? Iată însă că revoluția estetică a creatorilor de ficțiune a adus literatura contemporană în lumea elevilor, a studenților, dar i-a fermecat din nou și continuat să-i atragă și pe cei mai puțin tineri dinspre partea cărții de identitate. Cum a reușit să facă acest lucru? Pe de o parte, răspunsul la această întrebare ține de carisma interlocutorului, iar pe de altă parte, de fondul și forma pe care o propune auditorului. Despre farmecul Doinei, despre aplombul cu care știe să-și subjuge publicul probabil că nu mai sunt multe de spus, fondul este cel propriu al artei hibride, loc în care cuvântul se însoțește cu imaginea, mișcarea cu tensiunea statică, prin forma cea mai ludic posibilă în spațiul unei manifestări publice tematice. Și astfel, o sală plină cu elevi, studenți și profesori, a făcut ca spațiul altădată generos de la Biblioteca Județeană „Costache Sturza” să pară, dintr-o dată, liliputan. Dar nu sufocant, ci plin de o energie care curge întruna dinspre autoare spre cei prezenți și invers. Doina, efectiv s-a jucat cu zecile și sutele de persoane prezente, dar ce joc! Cei tineri în principal au intrat în hora cuvintelor, imaginându-și personaje și replici, creând sub ochii auditoriului scenarii pentru noi și veritabile romane. Poate că de puține ori sala de la mansarda Bibliotecii și-a îndeplinit menirea mai bine: a coborât scriitorul de pe rafturi, de pe primele rafturi în cazul Doinei Ruști, și l-a adus viu, de atins cu mâna, vorba lui Nichita, între cei care l-au citit, l-au îndrăgit, detestat sau ignorat. Ultima chestiune, cred, cam greu de făcut începând de astăzi, după întâlnirea de la ”Costache Sturza”.

Scriitoarea Doina Ruști a obținut mai multe distincții literare importante, printre care: Premiul Ion Creangă al Academiei Române pentru romanul „Lizoanca la 11 ani”, premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul „Fantoma din moară”. A mai scris „Omulețul roșu”, „Patru bărbați plus Aurelius”, „Mămica la două albăstrele”. De asemenea, romanul „Zogru” a fost recompensat cu Premiul Uniunii Scriitorilor – Asociația Scriitorilor din București și a fost tradus în mai multe limbi. De altfel, scrierile sale au fost traduse în peste 15 limbi, printre care germană, maghiară, spaniolă, engleză, franceză, italiană. În momentul de față, după cum a mărturisit la podcastul #spuSEBIne realizat de Sebi Șufariu la TELE 1 Bacău, a încheiat un nou roman — o autobiografie scriitoricească — aceasta după ce a fost nevoită să se întrerupă de multe ori din cauza unor obligații profesionale care au derivat tot din sfera literaturii contemporane. Un travaliu intens și la fel de cronofag este și activitatea desfășurată pentru Asociația Creatorilor de Ficțiune și pentru Revistei „Ficțiunea Opt Motive”- expresii literare ale unei veritabile revoluții estetice în literatura română contemporană. Dar, întreabă scriitoarea Doina Ruști, „N-aveți, voi, o cămașă în carouri?”. Avem. Este pe depravata fantomă din moară. Cine o vrea o găsește în librăriile Cărturești!

 

Sebi Șufariu – membru UZPR Bacău

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *