Pe de o parte, jurnaliștii se bazează pe rețelele sociale pentru multe aspecte utile ale joburilor lor – să se conecteze cu surse potențiale, să interacționeze cu publicul, să-și promoveze munca și să găsească solidaritate între colegii jurnaliști. Pe de altă parte, platformele prezintă o gamă foarte extinsă de probleme, de la varietatea și intensitatea tot mai mare a hărțuirii online – ostilitate, trolling, doxing etc. – până la amenințarea constantă că o postare greșită ar putea incita sau i-ar putea costa slujba.
Ce fac liderii redacției pentru a-și susține și proteja jurnaliștii care se confruntă cu riscurile și provocările tot mai mari ale rețelelor sociale?
Un nou studiu în Jurnalism digital examinează această întrebare. Autorul său, Jacob L. Nelson, a realizat interviuri amănunțite cu zeci de reporteri, editori, editori, liber profesioniști și manageri din SUA. Interviurile s-au concentrat pe experiențele și gândurile jurnaliștilor cu privire la politicile redacției vizavi de rețelele sociale. „Consider că, deși jurnaliștii se confruntă atât cu presiuni externe, cât și interne pentru a dedica timp și efort considerabil platformelor de social media, ei întâmpină puține îndrumări sau sprijin atunci când este vorba de a naviga printre pericolele inerente acestor platform. Dimpotrivă, jurnaliștii consideră că politicile redacției tind să înrăutățească lucrurile, oferind linii directoare dificil de urmat, concentrate în primul rând pe menținerea unei percepții obiective a organizației în rândul publicului, mai degrabă decât pe protejarea jurnaliştilor de hărţuirea pe care mulți o vor primi, inevitabil”, scrie Nelson.
Mai autentici, mai… vulnerabili
Jurnaliștii intervievați pentru acest studiu păreau să fie „cu un pas înaintea managerilor lor de redacție”, a argumentat Nelson. Jurnaliștii și-au dat seama că „însuși comportamentul pe care rețelele de socializare îl încurajează și îl recompensează cel mai mult – fiind activ și personal – este același tip de comportament care le aduce jurnaliștilor cele mai mari frustrări”.
Jurnaliștii au înțeles că a fi autentic pe rețelele de socializare avea mai multe șanse să aducă mai multe oportunități profesionale și interacțiuni îmbunătățite cu publicul, notează niemanlab.org. Dar, în același timp, o astfel de abordare i-a făcut și mai vulnerabili la atacurile personale recurente ale hărțuitorilor. Rezultatul general este că jurnaliștii simt că merg pe ceea ce Nelson a numit „o coardă întinsă”. „Valorile jurnalistice tradiționale privilegiază percepțiile publicului despre profesionalism, independență și neutralitate”, scrie Nelson, „fiecare dintre acestea fiind mai ușor de prezis atunci când un jurnalist este concentrat pe o audiență fixă pentru un anumit post de știri decât pentru audiența mult mai mare și mai amorfă de pe platformele sociale”, notează Nelson.
În timp ce studiile sugerează că oamenii doresc, în general, ca jurnaliştii să prezinte ştirile fără un punct de vedere, este încă neclar dacă regulile şi aşteptările se aplică la fel pentru postările pe reţelele sociale. (redacția UZPR)