Nu există ceva numit prea mult citit, așa cum nu există ceva numit prea multe cărți. Cititul îl face pe om, fie el jurnalist, medic sau fermier. Nu degeaba fostul președinte al SUA Theodore Roosevelt citea câte o carte în fiecare zi… Ziua Națională a Lecturii, celebrată pe 15 februarie, prilejuiește câteva statistici inedite despre una dintre cele mai minunate și mai pline de beneficii îndeletniciri ale omului.
Prima bibliotecă ambulantă din lume a fost lansată în 1857, de către britanicul George Moore, și era un vagon tras de cai, care avea cărți montate pe rafturi. Astăzi, Capitala Poloniei, Varșovia, are cel mai mare număr de biblioteci pe cap de locuitor – 11,5 la 100.000 de cetățeni.
Orașul în care s-au împrumutat cele mai multe cărți este Tokyo, cu 111,9 milioane de împrumuturi în doar un an.
Biblioteca Joanina, din Portugalia, are o metodă neobișnuită de a-și păstra cărțile curate – un roi de lilieci locuiește în bibliotecă și se hrănește noaptea cu insecte care distrug volumele, contribuind la conservarea clădirii vechi de 300 de ani și a numeroaselor cărți pe care le găzduiește.
Națiunea care citește cel mai mult este cea indiană, cu o medie de 10,7 ore pe săptămână.
De ce citim?
Cititul reduce stresul cu 68% în doar șase minute de lectură; copiii care au acasă o o bibliotecă de doar 20 de cărți au, din perspectiva abilităților cognitive, trei ani de școală mai mult decât ceilalți; 20 de minute de lectură pe zi înseamnă, practic, vehicularea în minte a aproape două milioane de cuvinte și un exercțiu formidabil pentru intonație – atât de necesară atâtor jurnaliști din audiovizual, printre altele; copiii învață citind până la 12.000 de cuvinte pe an; elevii care citesc au avantaje inclusiv la matematică; obișnuința de a citi generează un un statut socio-economic mai bun după vârsta de 35 de ani; cititul echipează oamenii cu o mai mare înțelegere a lumii și cu un plus de empatie, afirmă experții Universității britanice York; lectura aduce un plus de fericire cu doar 30 de minute de citit pe săptămână; cititul scutește statul de cheltuieli – în Marea Britanie, nivelurile scăzute de alfabetizare costă 81 de miliarde de lire sterline anual pentru asistența socială a persoanelor care nu citesc; lectura mărește volumul de materie cenușie din creier, menține sănătatea mintală și combate solitudinea; cititul ajută creierul copiilor să proceseze lucrurile în secvență, ceea ce le reține atenția mai mult timp și le favorizează claritatea în gândire; cititul este cu 600% mai eficient la combaterea stresului decât jocurile video; cititul de plăcere sporește stima de sine și susține atingerea obiectivelor; lectura transformă oamenii în votanți avizați, informați, mult mai capabili să decidă ce este bine pentru viitorul lor și al copiilor lor; cititul scade tensiunea arterială; lectura…
Citiți!