◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro21.06.2024

„Naționalismul
și extremismul politic de dreapta, de Sabin Drăgulin și Mihai Milca

Cuvântul înainte al volumului, semnat de prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlătescu, sintetizează intenționalitatea prestigioșilor autori, prof. univ. dr. Sabin Drăgulin și conf. univ. dr. Mihai Milca, cercetător științific asociat la Institutul de Sociologie al Academiei Române, relevând faptul că ,,orice epocă istorică, fie ea revolută, in statu nascendi, în plină desfășurare sau pe cale de a se încheia, poartă în sine, dincolo de înșiruirea unor evenimente, crezuri și așteptări sisteme de idei și valori care modelează și determină în ultimă instanță viața socială a indivizilor și a comunităților umane.”

Ideile generoase – egalitate, libertate, fraternitate – anunțau, de exemplu, la 1848, o „primăvară a popoarelor, a națiunilor” într-o lume în care imperii anacronice și opresoare opuneau o îndârjită rezistență, drapată în faldurile stabilității ordinii, tradiției, respectului necondiționat față de autorități. Se mai arată că după Marele Război, când la Versailles se puneau bazele unei noi viziuni și ale unui nou echilibru european și mondial prin recunoaștere în temeiul dreptului internațional a dreptului popoarelor, al națiunilor și naționalităților la autodeterminare și liberă dezvoltare în cadrul unor entități statale cu frontiere sigure, configurate pe baze constituționale garantate și protejate la nivelul unui forum mondial – Societatea Națiunilor – părea că umanității i se deschidea în față o perspectivă sub zodia păcii și progresului multilateral.

Fuziunea dintre naționalism – ca expresie a unui spirit identitar inalienabil – și internaționalism ca deschidere fără alternativă spre o deplină cooperare și conlucrare a națiunilor libere ca actori pe scena unei lumi dezbărate de spectrul războaielor părea mai posibilă ca oricând. Dar așa cum s-a mai întâmplat și în alte perioade, reculul a fost rapid și stupefiant. Naționalismul a înregistrat în anii ’20-‘30 ai secolului trecut accente și accese profund îngrijorătoare, în contextul în care conflictele ideologice s-au acutizat, în care forțe extreme s-au coagulat și s-au confruntat cu înverșunare. Extremismul de dreapta și cel de stânga au suprasaturat perimetrul justificărilor ideologice, al programelor și disputelor politice, inducând la nivelul taberelor aflate în raporturi de beligeranță pretenții nu doar hegemonice ci de dominație exclusivă, prin mijloace de forță, amenințări, control deplin și pe multiple planuri: economic, social, cultural, simbolic.

Naționalismul și-a dezvoltat, astfel, și o față ascunsă, hidoasă, reprobabilă, cu consecințe ruinătoare pentru națiunile pe care pretindea că le reprezintă și cărora le jurase credință și devoțiune. Perioada interbelică și apocalipsa declanșată de cea de-a doua conflagrație mondială stau teribilă mărturie pentru cursul mutant al unor idei, proiecții și inițiative politico militare ce au frânt cursul previzibil al unei civilizații care părea să sucombe sub acțiunea unor forțe destructive, dezlănțuite, sub auspicii înșelătoare și nefaste. Etapa istorică postbelică cu divizarea continentului european, în condițiile Războiului Rece, cu cruciadele democrație versus totalitarism, colonialism versus mișcările de eliberare națională, imperialism versus anti-imperialism, mondialism globalism versus suveranism au complicat eșicherul lumii contemporane, care a devenit mai instabil, subminat de crize și multiple vulnerabilități, provocând nu mai puțin distorsiuni ideologice false, identificări și devalorizări ale unor concepte cheie, care au dobândit conotații contrare și contrariante.

Volumul cuprinde o sumă de studii specializate în istorie, politologie, sociologie, ce abordează problematica națiunii și naționalismului în Europa și cu trimiteri la realitățile românești în procesul constituirii statului național unitar la 1 decembrie 1918, al regimurilor politice care s-au succedat în ultima sută de ani, fixează anumite repere, avansează argumente pentru înțelegerea adecvată și nuanțată a ceea ce realmente a fost dincolo de anumite reprezentări ideologice post factum tendențioase și reducționiste, la urma urmei. (afnews.ro)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *