După ce a fost primit cu mare pompă în Emiratele Arabe Unite și în Arabia Saudită, în decembrie 2023, Vladimir Putin urma să se întâlnească cu președintele Erdogan la Ankara în februarie. Nu s-a întâmplat. Întâlnirea a fost amânată pentru sfârșitul lui aprilie sau începutul lunii mai. Știm însă că indiferent de data întâlnirii, dintre subiectele de pe agenda de discuții nu poate lipsi cooperarea turco-rusă în domeniul nuclear și energetic, în general. Cu certitudine, agenda conține și spinoasa problemă a exporturilor de cereale ucrainene pe Marea Neagră din care Erdogan și-a făcut un titlu de glorie în perioada 2022-2023 și, după ultimele informații, o încercare de mediere între locatarul de la Kremlin și Zelenski. Probabil, aceste propuneri ale părții turce pentru discuțiile de la Ankara au adâncit misterul din jurul întâlnirii.
Summitul Putin-Erdogan și evoluția raporturilor ruso-turco-ucrainene vor constitui subiectul unor alte analize, la timpul lor. Deocamdată, vom aborda chestiunea ,,brâului nuclear’’ rusesc în jurul Mării Mediterane devenit un adevărat purtător material al inițiativelor de politică externă regională a Moscovei, cu extensie în alte zone ale lumii.
Prietenia cu năbădăi Putin-Erdogan este eficientă…energetic
Pe fondul sancțiunilor impuse Rusiei de către o parte a comunității internaționale, Turcia erdoganiană a continuat și extins cooperarea cu Moscova începută în 2018 prin lansarea proiectului unei centrale nucleare cu patru reactoare – la Akkuyu, în sudul țării – cu o putere instalată de 4800 MW. În aprilie 2023, s-au realizat primele probe tehnologice ale acestei centrale care va asigura 10% din consumul autohton de energie electrică. Este una dintre cele mai mari din lume. Deși amplasată într-o zonă seismică, IAEA o consideră printre cele mai sigure din noua generație. Însă centrala de la Akkuyu mai deține un record, de fapt o premieră de această dată, pe segmentul politico-economic. Va fi gestionată integral de constructor. Ankara va cumpăra energia produsă la un preț variabil, care va fi stabilit periodic cu partea rusă. Nu excludem ca la întâlnirea Putin-Erdogan să fie abordat subiectul celei de a doua centrale nucleare din Turcia care urmează să fie construită la Sinope, pe malul Mării Negre. Inițial, proiectul trebuia realizat de un consorțiu franco-japonez, dar ulterior s-ar fi decis să fie realizat tot în cooperare cu Rosatom. Deci, Rosatom traversează Marea Neagră, de la nord la sud asigurându-și primordialitatea în cea mai importantă regiune din bazinul Mediteranei extinse. Centrala noastră de la Cernavodă ar asigura un gen de contrapondere…occidentală în fața influenței nucleare rusești. O să vedem în continuare că Rosatom – societatea rusă specializată în domeniul atomoelectric – traversează și Marea Mediterană tot de la nord la sud, dar și de la est la vest construind un ,,triunghi de influență’’ cu vârfurile în Turcia, Egipt și Maroc.
Periplul african al lui Vladimir Putin începe în Egipt
La 23 ianuarie, Vladimir Putin a participat, prin video, la așezarea pietrei de temelie a celui de al patrulea reactor în perimetrul centralei atomoelectrice de la El-Dabaa – în Egipt, la 170 km est de Alexandria, pe malul Mediteranei orientale. Este cel mai important proiect african al societății Rosatom, cu un cost total de 30 miliarde de dolari și o putere instalată finală de 4,8 GW. Tratativele despre această nouă inițiativă de cooperare ruso-egipteană în cadrul marelui proiect de la El-Dabaa au debutat în aprilie 2022 – la aproape două luni după lansarea ,,operațiunii speciale’’ din Ucraina. Analizând problema din punct de vedere geopolitic, centrala în discuție face parte din planul de expansiune nucleară a Rusiei care, pe lângă proiectele menționate mai sus, cuprinde centrala de la Kudankulam (statul Tamil Nadu, din sudul Indiei) și cea de la Paks (Ungaria). Tratative în curs sunt acum cu Uganda și Vietnam.
George Miloșan
Foto: Wikipedia