◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro18.05.2024

Inteligența artificială generativă, „o umbră
care planează asupra reporterilor și editorilor”

Producerea știrilor este încă o afacere centrată pe om, în ciuda pierderilor recente și larg răspândite de locuri de muncă, dar această realitate se schimbă odată cu apariția inteligenței artificiale generative. De câțiva ani, AI a reușit să genereze articole întregi mai rapid decât ar putea un jurnalist – poate rezuma ședințele guvernamentale, jocurile sportive și relatările despre infracționalitate aproape instantaneu. Poate chiar să genereze prezentări tv false. În ciuda unor greșeli jenante și a precauției majorității organizațiilor de știri, viteza și scalabilitatea AI sunt deja „o umbră care planează asupra reporterilor și editorilor umani”, notează politico.com.

 

Jim Albrecht, fost director Google: „Risc existențial pentru industria editorială”

Proprietarii de branduri media și oamenii de afaceri încep să vadă AI ca pe o forță care le-ar putea distruge modelul de afaceri fragil mai repede decât au făcut-o rețelele sociale – oferind rezumate rapide de știri cititorilor care nu trebuie să plătească pentru jurnalismul de bază.

Tensiunea care rezultă cu privire la viitor împinge deja editorii de știri și platformele tehnologice în lupte în instanță și să participle la audieri ale comisiilor concentrate pe o întrebare cu impact existențial pentru ambele părți ale acestui argument: ar trebui să plătească companiile AI pentru a folosi știrile? „Miza nu ar putea fi mai mare: pe o parte a conflictului se află riscul existențial pentru industria editorială, iar pe de altă parte, riscul existențial pentru inovația tehnologică”, scrie Jim Albrecht, fost director senior la Google, în The Washington Post.

Pe măsură ce platforme precum Facebook, Google și Twitter au devenit distribuitori de știri dominanți, mass-media de știri au făcut lobby pentru legi care îi obligă să plătească pentru conținutul jurnalistic. Niciuna dintre aceste acțiuni nu a salvat până acum jurnalismul, iar editorii se îngrijorează acum că AI generativă va înrăutăți situația – încă o dată, o tehnologie care se sprijină pe munca jurnaliștilor îi trage pe cititori departe de ea. Spre deosebire de rețelele sociale, AI se antrenează literalmente pe conținutul media și apoi revarsă acele informații în conținut propriu. „Aceste rezultate concurează pe aceeași piață, cu aceeași audiență, servind același scop ca articolele originale care alimentează algoritmii în primul rând”, a mărturisit Danielle Coffey, președinte și CEO al News/Media Alliance, în Senatul SUA.

 

Tehnologia „poate îmbunătăți jurnalismul”

În aceste condiții, unele redacții formează parteneriate cu dezvoltatorii AI, altele se pregătesc pentru „luptă”, blocând chatoboții să le folosească materialul și dând companiile producătoare în judecată pentru a apăra munca protejată prin drepturi de autor. Dar Marc Lavallee, director de produse tehnologice și strategie pentru programul de jurnalism al Fundației Knight, susține că AI poate fi o parte cheie a strategiei fundației de a revitaliza redacțiile, în special publicațiile mici și locale, ajutându-le să producă mai mult jurnalism, menținând în același timp oamenii în redacții. Deoarece AI ar putea fi utilă, el susține că simpla solicitare a plății de la dezvoltatorii AI pune industria de știri „într-o poziție periculoasă”, pentru că că organizațiile de știri fac, de asemenea, parte dintr-un ecosistem care depinde de fluxul de informații, pe care îl restricționează pe riscul lor: „Această idee că toată lumea le este îndatorată organizațiilor de știri pentru fiecare mod în care conținutul este folosit se poate simți ca o abordare complicată și reductivă”.

Lavallee a supravegheat echipa New York Times însărcinată cu aplicarea tehnologiilor emergente în jurnalism și sugerează că organizațiile de știri ar trebui să învețe mai întâi ce doresc consumatorii de la jurnalism în era AI. Numai atunci pot înțelege pe deplin valoarea pe care jurnalismul o aduce tehnologiei și modurile în care tehnologia va îmbunătăți jurnalismul. Acestea ar putea include roboți care îi ajută pe cititori să aprofundeze evenimentele curente sau instrumente generative care oferă rapid aceleași rapoarte în mai multe formate. El vede „un potențial de creștere extraordinar” atât pentru organizațiile de știri, cât și pentru publicul acestora. (redacția UZPR)

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *