Guvernul indian exploatează o lege de prevenire a terorismului pentru a intimida disidenții, de la avocați, jurnaliști, preoți, poeți până la civilii din Kashmir.
Khurram Parvez era adolescent când bunicul său, un civil, a fost împușcat de armata indiană. În următoarele trei decenii, Parvez a apărat drepturile omului și a documentat presupusele violențe, torturi și dispariții forțate. După ce și-a pierdut un picior într-o explozie de mină în 2004, el a jucat un rol esențial în a convinge grupurile rebele să accepte interzicerea minelor, activitate care i-a adus premii internaționale. Dar recent, la primele ore ale dimineții, bărbatul de 44 de ani a fost arestat de acasă de către Agenția Națională de Investigații (NIA) din India, biroul central care investighează cazurile de terorism, și dus la închisoare, fiind acuzat de „finanțare a terorii”.
Este cel mai recent caz care declanșează acuzații că disidența este înăbușită în cadrul partidului Bharatiya Janata (BJP), condus de premierul Narendra Modi. Chiar sub umbra arestării lui Parvez, Modi este unul dintre liderii mondiali care a participat la Summit-ul pentru democrație al președintelui american Joe Biden.
Acasă, însă, legea în temeiul căreia a fost reținut Parvez, Legea privind activitățile ilegale (UAPA), este acuzată de neconstituționalitate – aparent o lege de prevenire a terorismului, a fost folosită regulat de regimul Modi pentru a-i reține pe cei considerați critici la adresa guvernului, de la avocați și activiști la jurnaliști, preoți, poeți, academicieni, membri ai societății civile și civili din Kashmir. Între 2014 și 2020, 10.552 de persoane au fost arestate în baza UAPA.
Pentru cei reținuți în condițiile acestei legi, este extrem de dificil beneficieze de cauțiune, cei acuzați putând fi lăsați în arest preventiv ani de zile. Unul dintre cele mai grave cazuri a fost cel al părintelui Stan Swamy, un preot iezuit în vârstă de 84 de ani, bolnav de Parkinson, care a fost reținut pentru că a susținut „activități antinaționale” și care a murit în închisoare anul acesta, după ce i s-a refuzat în mod repetat eliberarea pe cauțiune, chiar și din motive de sănătate. Într-un alt caz, un jurnalist, Siddique Kappan, a fost reținut în virtutea acestei legi mai bine de un an fără cauțiune, după ce a fost arestat în timp ce își făcea meseria. Și lui Parvez i s-a refuzat eliberarea pe cauțiune și a fost trimis la închisoarea Tihar, din Delhi.
Utilizarea represivă a legii a crescut considerabil din 2019, de când guvernul a acordat autorităților puterea de a desemna o persoană drept „terorist”. Recent, când violența a izbucnit în statul indian Tripura, aceasta a fost folosită împotriva avocaților care au încercat să investigheze atacurile, a jurnaliştilor care au relatat despre distrugerea moscheilor și a peste 150 de jurnalişti și civili care au postat pe Twitter despre incidente.
La Curtea Supremă există un dosar în care este contestată validitatea constituțională a legii, subliniindu-se că doar 2% din arestările UAPA se încheie cu condamnare și susținând că „urmărirea în judecată în temeiul UAPA fie este inițiată cu rea-credință, fie calitatea a probelor nu este suficientă”. „Întreaga problemă cu UAPA este definiția vagă a activității ilegale. Orice faci prin acțiunile tale, cuvintele, rostite sau altfel – sau chiar dacă intenționezi sau te gândești doar să faci ceva – autoritățile pot include acest lucru sub definiția activităților ilegale”, susține Salih Pirzada, avocat din Kashmir.
Human Rights Watch susține că autoritățile „folosesc tot mai mult legea împotriva terorismului împotriva activiștilor, jurnaliştilor, protestatarilor pașnici și criticilor, pentru a reduce la tăcere disidența”. Și Biroul Înaltului Comisar al ONU a declarat că legea ridică „preocupări serioase legate de dreptul la prezumția de nevinovăție, împreună cu alte drepturi la un proces echitabil”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Indiei, Arindam Bagchi, a acuzat OHCHR că a făcut „afirmații nefondate” și că arestarea lui Parvez „a fost făcută în întregime conform prevederilor legii”.