Pe 24 iulie 2023, secretarul general al ONU, António Guterres, a subliniat necesitatea de a combate foamea în lume, de a promova cooperarea între întreprinderi și guverne și de a atenua efectele negative ale schimbărilor climatice asupra producției de alimente (https://news.un.org/fr/story/2023/07/1137082, postat pe 24 iulie 2023): adresându-se Summit-ului ONU privind Sistemele Alimentare +2, de la Roma, dl Guterres a spus că într-o lume a abundenței, „este scandalos că oamenii continuă să sufere și să moară de foame”.
Summit-ul Națiunilor Unite privind Sistemele Alimentare +2, care a avut loc între 24 și 26 iulie, a reunit peste 2.000 de participanți din peste 160 de țări. Scopul summit-ului a fost de a face un bilanț și de a revizui progresele înregistrate în raport cu angajamentele asumate la primul Summit al Sistemelor Alimentare din 2021, pentru a identifica succesele dar și blocajele persistente, precum și reorientarea priorităților. Summit-ul din 2023 a inclus o serie de evenimente la nivel înalt, dialoguri și evenimente secundare legate de transformarea sistemelor agroalimentare pe teme precum risipa alimentară, schimbările climatice, diete sănătoase, parteneriate, știință și tehnologie, cunoștințe indigene și transport.
Peste 780 de milioane de oameni suferă de foame, aproape o treime din alimentele produse în lume sunt pierdute sau irosite și aproape trei miliarde de oameni nu își pot permite o dietă sănătoasă: „Sistemele alimentare globale eșuează și miliarde de oameni plătesc prețul”, a spus șeful ONU. Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu provocări suplimentare, deoarece resursele lor limitate și povara datoriei le împiedică să investească pe deplin în sisteme alimentare capabile să producă alimente nutritive pentru toți oamenii.
Producția, ambalarea și consumul alimentelor nedurabile contribuie, de asemenea, la criza climatică, deoarece acestea sunt responsabile pentru o treime din emisiile de gaze cu efect de seră, 70% din utilizarea apei proaspete în lume și pierderea biodiversității.
Trei domenii cheie de acțiune urgentă
În discursul său, Antonio Guterres a enumerat trei domenii cheie de acțiune:
1. Necesitatea unor investiții „masive” în sistemele alimentare durabile: „Privarea sistemelor alimentare de investiții înseamnă literalmente înfometarea oamenilor”, a spus el, cerând guvernelor să țină seama de apelul ONU pentru o revigorare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), în sumă de cel puțin 500 miliarde de dolari pe an pentru a sprijini finanțarea pe termen lung a tuturor țărilor care au nevoie de această finanțare.
2. Necesitatea ca guvernele și întreprinderile să colaboreze și să pună oamenii înaintea profiturilor în construirea sistemelor alimentare. Aceasta include explorarea de noi modalități de a crește disponibilitatea alimentelor proaspete și sănătoase pentru toți oamenii, menținerea piețelor alimentare deschise și eliminarea barierelor comerciale și a restricțiilor la export. Având în vedere că sistemele alimentare joacă un rol cheie în reducerea emisiilor de carbon și limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius, este necesar să fie promovate sisteme alimentare care să reducă amprenta de carbon a procesării, ambalării și transportului alimentelor.
3. Folosirea noilor tehnologii pentru a reduce utilizarea nesustenabilă a pământului, a apei și a altor resurse în producția de alimente și agricultură, necesitatea mai multor acțiuni mai puternice și mai rapide pentru a aborda criza climatică și pentru a obține emisii nete zero până în 2040 pentru țările dezvoltate și în anul 2050 pentru economiile emergente.
Evaluarea progreselor obținute
Vorbind în deschiderea Summit-ului ONU privind Sistemele Alimentare +2, Qu Dongyu, directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), a subliniat importanța evaluării progreselor în transformarea sistemelor agroalimentare pentru atingerea celor 17 ODD, convenite de toate națiunile lumii în 2015. Qu Dongyu a remarcat progresele înregistrate în identificarea soluțiilor pe care sistemele agroalimentare le pot oferi pentru o producție mai bună, o nutriție mai bună, un mediu mai bun și o viață mai bună, inclusiv o agricultură mai durabilă, gestionarea eficientă a apei, ambalarea responsabilă a produselor alimentare, reîmpădurirea și reducerea risipei alimentare.
Toate aceste lucruri depind de transformarea sistemelor agroalimentare globale pentru a fi mai eficiente, incluzive, rezistente și durabile: „În fața incertitudinilor tot mai mari și a crizelor multiple, trebuie să întreprindem urgent această transformare pentru a răspunde așteptărilor mari pe care le avem de la sistemele noastre agroalimentare”, a mai spus Qu Dongyu.
Sistemele alimentare contribuie la rezolvarea sfidărilor mondiale
Creșterea populației, urbanizarea, schimbarea tiparelor de consum și schimbările climatice fac din ce în ce mai dificilă hrănirea lumii, potrivit unui oficial înalt al Organizației ONU pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Corinna Hawkes, directorul Diviziei pentru Sisteme Alimentare și Siguranța Alimentară a FAO, care subliniază necesitatea unei abordări holistice și durabile, menită să ia în considerare factori economici, sociali și de mediu și care reunește oamenii pentru a asigura produse hrănitoare și mijloace de trai durabile pentru toți.
Sistemul agroalimentar este tot ceea ce ține de alimentație și agricultură, ce mâncăm și cum sunt vândute, distribuite și procesate alimentele. De asemenea, include modul în care alimentele sunt cultivate sau recoltate pe uscat și pe mare, precum și alte articole nealimentare, cum ar fi combustibilul și fibrele. Toate aceste procese implică o multitudine de activități, investiții și decizii; un sistem agroalimentar reunește toate aceste elemente într-un sistem interconectat. De exemplu, dacă dorim să cultivăm fructe și legume pentru ca oamenii să mănânce mai sănătos, trebuie să ne gândim nu numai la cultivarea legumelor, ci și la modul în care acestea sunt livrate oamenilor.
Sistemele agroalimentare sunt, de asemenea, un spațiu pentru soluții, în special în ceea ce privește schimbările climatice, pierderea biodiversității, malnutriția, bolile cronice, insecuritatea alimentară, sărăcia și lipsa durabilității urbane. Sistemele agroalimentare pot oferi soluții la provocările globale majore, dar astăzi, puterea de a oferi aceste soluții nu există: sistemele agroalimentare sunt bolnave. Modul în care sunt proiectate și funcționează înseamnă că sunt slabe, uzate și lipsite de rezistență; capacitatea potențială a sistemelor agroalimentare de a oferi aceste soluții se pierde până când le transformăm pentru a le face mai puternice.
Printre provocările majore, modul în care sunt cultivate și produse alimentele contribuie la schimbările climatice, care, la rândul lor, slăbesc sistemul agroalimentar. În ultimele decenii, a existat o specializare în producția anumitor culturi de bază esențiale. A fost o idee bună din punct de vedere al productivității și eficienței: alimentele sunt mai ieftine, pot fi schimbate și costurile de producție sunt reduse. Este important să producem aceste culturi în mod eficient. Dar, o reducere prea mare a diversității scade rezistența sistemului agroalimentar… Iar conflictele recente ne-au arătat că dependența de anumiți producători cheie slăbește și mai mult reziliența. Diversitatea este, de asemenea, benefică pentru biodiversitate și mediu, precum și din punct de vedere nutrițional pentru consumatori.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia