◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.07.2024

Breviar genetic

Editarea genetică a plantelor de cultură

La finalul lunii iunie 2023, UE a anunța că este în curs de finalizare a unui proiect pentru legalizarea noilor tehnologii de editare genetică a culturilor de plante din țările membre (https://cursdeguvernare.ro/super-recoltele-apar-si-in-europa-ue-legalizeaza-editarea-genetica-a-plantelor-de-cultura.html): reglementarea ultra-restrictivă a UE a Organismelor Modificate Genetic (OMG), care a precedat tehnologiile mai noi, stabilește bariere extrem de ridicate în ceea ce privește culturile modificate genetic și permite țărilor UE să interzică OMG chiar și după ce s-a dovedit că sunt sigure. Noua lege își propune să reducă birocrația și să permită un acces mai ușor pe piață pentru plantele modificate cu „noi tehnici genomice” (NGT), cum ar fi CRISPR-Cas9, care modifică gene specifice fără a introduce neapărat material genetic din afara fondului genetic al plantei.

Noile reglementări sunt puternic susținute de multinaționale precum Bayer, Syngenta și Corteva, care împreună controlează cea mai mare parte a sectorului de ameliorare a plantelor, precum și de o serie de companii mai mici, oameni de știință și grupuri de fermieri precum Copa-Cogeca. Toți aceștia susțin că UE riscă să rămână în urmă față de restul lumii în utilizarea culturilor noi cu trăsături speciale, care le pot face mai hrănitoare, mai eficiente și mai bine adaptate la un climat în schimbare.

Împotriva modificărilor legislative sunt ecologiștii, grupurile de advocacy pentru mediu, micii fermieri și peste 400.000 de cetățeni ai UE care au semnat o petiție împotriva dereglementării a ceea ce ei numesc „noile OMG-uri”. Aceste grupuri spun că regulile vor consolida poziția multinaționalelor, permițându-le să revendice brevete asupra culturilor, care ar fi putut fi obținute prin metode convenționale de ameliorare, amenințând în același timp producția non-MG și ecologică.

Potrivit acestui proiect, elaborat de Comisie, țările UE nu vor mai putea interzice cultivarea culturilor NGT: noile reglementări simplifică și mai mult regulile pentru un subgrup de culturi NGT, care sunt considerate echivalente cu culturile obținute prin tehnici tradiționale de ameliorare.

Obligația de a eticheta produsul care conține plantele NGT ca modificat genetic nu se va mai aplica acestor plante „asemănătoare celor convenționale” și acestea nu vor fi supuse evaluării riscurilor de către autoritățile de reglementare a siguranței alimentare. Comisia Europeană a prezentat propunerea de lege privind culturile modificate genetic, ca parte a celui mai recent pachet de măsuri din cadrul programului său de mediu și durabilitate Green Deal, care include o nouă lege privind sănătatea solului, revizuiri ale aspectelor legate de deșeurile alimentare și textile și ale legislației privind semințele și alte materiale de reproducere a plantelor și arborilor.

 

Gena responsabilă cu îmbătrânirea celulară

Se numește Mytho și a fost identificată de o echipă internațională de cercetare condusă de doi cercetători italieni, după nouă ani de muncă în laborator: profesorul Marco Sandri, conferențiar în cadrul Departamentului de Științe Biomedicale de la Universitatea din Padova (Italia) și profesorul Eva Trevisson, genetician în cadrul Departamentului de Sănătate a Femeii și a Copilului de la aceeași universitate.

Gena nou identificată are într-adevăr un rol important în reglarea mecanismelor celulare, acționând ca un aliat fundamental al longevității noastre. Proiectul a fost finanțat parțial prin Planul Național pentru Recuperare și Reziliență (PNRR) al Italiei, într-un program dedicat studiului îmbătrânirii, AGE-IT (Ageing Well in an Ageing Society).

Observând gena selectată în laborator și supunând-o unor tehnici speciale de manipulare genetică, cercetătorii au reușit în cele din urmă să confirme rolul genei în îmbătrânirea celulară. Ei au studiat cum inhibarea acestei gene a declanșat un proces de senescență celulară prematură – adică celulele nu se mai replică – scurtând durata de viață a animalelor manipulate genetic. Dimpotrivă, activarea genei s-a dovedit capabilă să „îmbunătățească calitatea vieții și să mențină o îmbătrânire sănătoasă”. În acest fel, cercetătorii au descoperit că această genă controlează un anumit mecanism celular fundamental pentru sănătatea celulelor și deci a întregului organism: autofagia. Cuvântul derivă din limba greacă, înseamnă „a se mânca pe sine” și indică procesul prin care celulele elimină o parte din componentele, proteinele și alte materiale neutilizate. În acest fel, celula preia energia de care are nevoie pentru a trăi și elimină acele componente inutile care ar putea deveni chiar dăunătoare. Acest mecanism celular, reglat de gena Mytho, îmbunătățește homeostazia – capacitatea celulei de a se autoregla și de a-și menține echilibrul chiar și atunci când condițiile externe se schimbă.

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *