Supercupa la fotbal a încheiat un sezon fotbalistic 2021-2022 plin de împliniri, referindu-ne, desigur, la echipele de club care au adus multă bucurie în rândul iubitorilor jocului cu balonul rotund, dar și neîmpliniri, gândindu-ne cu amărăciune la rezultatele naționalei de fotbal a Românei sub bagheta magică a domnului Edward Iordănescu, care, cred eu, e ca un tricolor ce flutură-n pustiu. Dar, vorba domnului Stoichiță, tot mai sperăm de vreun sfert de secol să se mai întâmple vreo minune.
Pentru acest eveniment final, dintre campioana CFR Cluj și câștigătoarea cupei, SEPSI, s-a ales Stadionul Francisc Neuman, din orașul Arad, o construcție recentă, cochetă, cu utilități moderne, cu o capacitate de cca. 12.500 spectatori, căreia îi mai trebuie poate un administrator iubitor de fotbal, receptiv și ancorat în realitate și o stație de amplificare performantă, pentru că din locul în care eu am scris această cronică pe genunchi nu am auzit și înțeles nimic.
Ora 18,30; un timp frumos, numai bun pentru fotbal, de la Gara mare pe bulevardul Aurel Vlaicu și până la stadion; fac și eu parte dintr-o mare de oameni – seniori, tineri și, în mod surprinzător, mulți copii care doresc să participe la această sărbătoare a fotbalului. Ora 18,45, sunt la intrarea principală, prezint legitimația de ziarist, agentul de pază îmi spune „nu puteți intra, nu aveți acreditare de la FRF sau ofițerul de presă, care a fost aici și a plecat acum cinci minute”. Solicităm, pentru că eram mai mulți colegi, unul venit tocmai de la Sport Oltenia, din Craiova, să vină cineva să discutăm, dar n-a venit nimeni și nici la apelurile telefonice n-a răspuns nimeni.
Resemnat, merg cu bilet de intrare la Peluza Sud, în spatele porții, cam incomod pentru o documentare rezonabilă, dar la ce te poți aștepta când FRF este organizator? Cu greu am deslușit numele și numerele combatanților din teren, care, spre lauda lor, s-au străduit să ne ofere un fotbal agreabil, de angajament, cu trei goluri frumoase și o victorie poate mai puțin așteptată a unei echipe SEPSI OSK disciplinată, dispusă la efort, cu un antrenor, Bergodi, mai potolit ca Petrescu, care a reușit în timp scurt, prin rezultate și rigurozitate, să imprime competiției câte ceva din fascinația fotbalului italian.
Despre CFR Cluj, ce să vă spun, se știe că după ce marchează un gol, de astă dată chiar în minutul unu, a trecut la un joc economicos, specific pe timp de pandemie – nați-o ție dă-mi-o mie. Și desigur, când încerci să păcălești fotbalul și sportul în general, când îți este lumea mai dragă te pedepsește.
Dincolo de incidentul nedorit (cu acreditarea), prilej cu care cred că nu aceasta este condiția ziaristul în România, trebuie să remarcăm organizarea ireproșabilă, fără incidente, fără scandări deocheate – a fost cu adevărat o atmosferă specifică, de sărbătoare cu învinși ori învingători, cu oameni veniți din toată țara, cu zâmbetul pe buze, deschiși la dialog și optimiști. Dovadă că Aradul o fost o alegere inspirată, un oraș cu tradiție și cu o solidă cultură fotbalistică, prin echipa fanion, UTA, dar și prin fotbaliștii de excepție Petschovsky, Lereter, Domide, Gornea, Broșovszkyi …
P.S. Tehnologia VAR, care a fost pentru prima dată utilizată în România la un meci de fotbal, având ca ,,asistenți” arbitrii FIFA Hațegan și Kovacs, nu a intervenit decisiv, nefiind faze de joc controversate sau decizii eronate ale centralului Cojocaru, doar la confirmarea golurilor. Sperăm ca această tehnologie să fie în sfârșit de bun augur pentru fotbalul românesc!
Dumitru BUȚOI/UZPR/ Timiș