◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro26.05.2024

Fasching  – Sărbătoarea Clătitelor, ediția a XVII-a, Prejmer, 2024

În zilele de 6-7 aprilie 2024, în localitatea Prejmer, din județul Brașov, s-a desfășurat cea de-a XVII-a ediție a evenimentului cultural „Fasching – Sărbătoarea Clătitelor”.

Acesta a fost organizat de Primăria Prejmer în colaborare cu Asociația „Femina” din localitate.

Potrivit celor spuse de doamna Cazelia Pleșoiu, președinta asociației, „Sărbătoarea Clătitelor” își are originea într-un vechi obicei săsesc, bazat pe un troc.

Tinerii umblau cu căruțele prin sat, în căruțe aveau câte un aragaz la care pregăteau clătite pe care le dădeau localnicilor, în schimbul ingredientelor necesare pentru pregătirea acestora.

După  plecarea masivă a sașilor din localitate, românii și sașii rămași și-au propus să salveze obiceiul, transformându-l într-o sărbătoare de amploare.

Sărbătoarea din acest an s-a desfășurat pe câteva coordonate: parada caravanei, gastronomie, artizant, muzică și dans.

În amintirea căruțelor de odinioară a fost organizată o caravană alcătuită din mijloace de transport inedite, în care s-au aflat tineri mascați, care au defilat prin sat, în explozii de voie bună.

Pe trotuar, ne-a atras atenția și un tânăr situat pe papainoage, îmbrăcat în scoarță naturală de copac, reprezentând spiritul pădurii.

Clătitele, protagonistele sărbătorii, au fost pregătite din abundență în fața cumpărătorilor, după o diversitate de rețete, în care tradiția s-a împletit cu inovația.

Aluatul a fost pregătit după diferite rețete, fie din apă plată, ouă, lapte, sare, zahăr, fie din lapte și ingredintele amintite, dar și cu adaos de suc de roșii, suc de sflecă roșie, suc de spanac.

Foarte diversificată a fost și umplutura: gemuri și dulcețuri din tot felul de fructe, rubarbăr, brânză, urdă, cât și pastă de păstrăv somonat și afumat, zacuscă, ciuperci, carne de pui cu ciuperci, cu spanac, cu legume etc.

Asociația „Femina” al cărei scop este păstrarea tradițiilor în zonă și transmiterea acestora tinerilor, a donat banii obținuți din vânzarea clătitelor pentru întrajutoarea elevilor buni la învățătură.

Tot dumnealor au realizat și o expoziție de clătite aranjate în moduri surprinzătoare: rulouri, felii de tort, măști faciale, trăistuțe.

În afară de clătite, vizitatorii au fost îmbiați cu multe alte produse culinare tradiționale: brânzeturi, mezeluri, miere și preparate din aceasta.

Festivalul a început în sunetele fanfarei și a continuat în acordurile vibrante ale muzicii și ale dansului de diverse genuri și pentru diverși ascultători.

Cântece și dansuri tradiționale germane au fost interpretate de Formația „Hermannstadt 07” și de Ansamblul German „Korona” al Asociației Culturale „Korona” din Brașov.

Acesta dim urmă a fost înființat în anul 2000 sub coordonarea doamnei Dagmar Cloos, pasionată de tradițiile folclorice germane, dornică să inițieze tinerii în specificul dansului popular german.

Ansamblul este alcătuit din tineri dansatori consacrați, cât și începători și s-a remarcat prin autenticitatea repertoriului, calitatea execuțiilor, frumusețea costumelor întreținute de domnul Johannes Leu.

Fetele poartă costume specifice mersului la biserică, la sărbători mari sau evenimente importante. Întreaga vestimentație este confecționată din pânză de casă, cămașa este făcută din mătase și bumbac de fabrică. Fusta neagră este plisată și realizată tot din material de fabrică, un fel de lânică fină. Din același material este confecționat pieptarul brodat cu mătase aurie, cu ornamentație vegetală. Peste fusta plisată se pune un șurț brodat, de cele mai multe ori, din materiale extrafine, cum ar fi pânza de tulle. Un loc deosebit în portul popular săsesc îl ocupă podoabele și bijuteriile. Unele dintre cele mai interesante piese sunt centura cu reliefuri metalice (Spangengürtel) și broșa de pe piept (Heftal), lucrată cu pietre semiprețioase. În picioare se poartă ghete din piele.   Costumul bărbătesc se compune din cămașă albă brodată cu ață neagră, cravată din catifea brodată, pantaloni „prici” din postav și în picioare poartă cizme.

În repertoriu au dansuri specifice Țării Bârsei și, în general, Transilvaniei: Holsteiner Drei Tour, De reklich Med, Spötzer achter Rh üm, Schwedisch schottisch, Polka/Rosamunde, Kronstädter Länder. 

Autenticitatea fondului folcloric interpretat, calitatea costumelor, profesionalismul execuțiilor, modelate cu talent și pasiune de maestrul coregraf Dagmar Cloos, le-au adus o binemeritată apreciere reflectată în  numeroasele participări la  evenimente, spectacole și festivaluri naționale, internaționale și apariții TV, ceea ce constituie un motiv de mândrie și certitudine a valorii culturale germane.

Artizanatul a fost foarte bine reprezentat de către producători  veniți din diferite regiuni ale țării.

Maria Ticușanu din Prejmer, după ce s-a pensionat, a început să lucreze costume populare tradiționale pentru copii, bărbați, femei, din materiale naturale, de in topit sau pănură „țesătură din lână de culoare albă sau neagră”, cusute cu motive populare discrete, de culoare neagră sau roșie, în funcție de preferințele clienților. Costumele sunt însoțite de  trăistuțe din pănură.  

Ionela Bran, doctor în etnografie, și-a propus să atragă tinerii spre costumul popular autentic prin confecționarea de obiecte de vestimentație, care să îmbine croiul modern cu motive populare tradiționale. De asemenea, îmbină prezentarea modelului cu explicațiile privitoare la acesta și are mulțumirea că metodele dumneaei au dat rezultat.

Rodica Bătrâneanu din Brașov a adus cu sine obiecte lucrate din sfoară, fetru, lână împâslită: sticle artizanale îmbrăcate în sfoară, iepurași și ouă din fetru, flori, cât și cărți în miniatură, medalioane din pietre semiprețioase.

Mariana Ferenț din Brașov croșetează obiecte după modele originale, majoritatea pentru Paști: servicii cu suporturi pentru ouă, având în mijloc o găină, suporturi pentru căni sub formă de găină, iepurași, pui.

Danika Atelier din București își sensibilizeaă cumpărătorii prin talentul artistic cu care își concepe creațiile: păpuși îmbrăcate în costume populare, medalioane, broșe și ouă pictate, aranjamente florale.

De la Cluj a fost adusă o diversitate de obiecte: fețe de masă pe etamină, cu motive florale, iepurași, bluze pentru copii cu motive populare, jucării din lemn, printre care s-a aflat și o comedie foarte veche, ouă pictate pe lemn, iepurași, puișori.

Teleormanul s-a remarcat prin costume populare, lucrate pe pânză sau pe catifea, cu motive florale, mai ales trandafiri, și geometrice.

Între produsele apicole ale unei familii din localitatea Dumitrești, județul Vrancea s-au aflat și iepurași, berbecuți și ouă din ceară.  

Sărbătoarea de la Prejmer s-a dovedit a fi o îmbinare de tradiție, creativitate, modernitate, de rafinament artistic și culinar, manifestate într-o atmosferă de bucurie, de voie bună, de relaxare și de încântare, într-o comuniune desăvârșită a românilor și a etniilor.

 

Elena Trifan/UZPR

 

 

 

 

    

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *