◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Oceanul, noua „câmpie” de cultură în serviciul omenirii

Cinci moduri în care algele marine simulează biodiversitatea

Pajiștile monocrome cu iarbă marine pot să nu fie la fel de colorate precum recifele de corali sau la fel de misterioase ca pădurile de mangrove, dar oferă refugii pentru pești, protejează coastele mărilor și oceanelor în fața furtunilor și sunt rezervoare esențiale de carbon, ceea ce le face unul dintre cele mai prețioase spații naturale din lume (https://news.un.org/fr/story/2023/03/1132802): în ciuda importanței lor, aceste ecosisteme sunt în pericol. La fiecare 30 de minute, echivalentul unui teren de fotbal din iarbă de mare dispare și se estimează că 7% din iarbă de mare dispare în fiecare an în lume; acidificarea oceanelor, dezvoltarea coastelor și creșterea temperaturii oceanelor din cauza schimbărilor climatice sunt factorii majori ai pierderii ierbii marine.

„În această Zi Mondială a Ierbii Marine, să aruncăm o lumină asupra magiei ierbii marine și a speciilor, umane și non-umane, care depind de ea”, a îndemnat șeful Serviciului Marin și pentru Ape Dulci al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Leticia Carvalho: „Ecosistemul ierburilor marine este un exemplu perfect al Naturii în acțiune, unde habitatele și rețeaua delicată a vieții se împletesc într-o armonie perfectă”, a spus Carvalho. Acesta solicită Oamenilor să acorde prioritate acțiunilor oportune, ambițioase și coordonate pentru conservarea, restaurarea și gestionarea durabilă a straturilor de iarbă marine. De asemenea, țările lumii trebuie să se asigure că comunitățile locale, care au trăit în armonie cu Natura de mii de ani, beneficiază de pe urma conservării și folosirii pajiștilor cu oarbă marină.

Potrivit doamnei Carvalho, intensificarea acestor eforturi este esențială pentru realizarea Acordului de la Paris, a multor Obiective de Dezvoltare Durabilă a Națiunilor Unite, precum și a celor ale Cadrului Global pentru Biodiversitate stablilit la Kunming (China) și Montreal (Cadada), pact istoric pentru biodiversitate, semnat în 2022 pentru a proteja Natura. Acest acord a fost semnat într-un context de criză a biodiversităţii, pentru care peste un milion din cele opt milioane de specii de pe planetă sunt ameninţate cu dispariţia.

Iată cinci moduri surprinzătoare în care paturile de iarbă marină pot proteja fauna sălbatică acvatică, pot aduce beneficii Oamenilor și pot ajuta la stabilirea bazelor unui viitor mai durabil, așa cum este descris de UNEP. Iarba de mare, care a evoluat în urmă cu peste 70 de milioane de ani dintr-o iarbă terestră, este unul dintre cele mai diverse și mai valoroase ecosisteme marine de pe planetă:

1. Refugiu pentru speciile marine. Supraviețuirea multor specii, cum ar fi țestoase, căluți de mare, lamantini și dugongi, depinde de paturile de iarbă de mare: aceste pajiști cu iarbă marină sunt pepiniere pentru 20% din cele mai mari zone de pescuit din lume, conform unui raport din 2020 al UNEP și al partenerilor intitulat „Out of the Blue: The Value of Seagrass to the Environment and to People” (”În afara apelor albastre: valoarea ierburilor de mare pentru Mediu și Umanitate”); iarba de mare oferă, de asemenea, adăpost pentru nenumărate nevertebrate mici, precum crabii și creveții, precum și pentru multe specii de alge și bacterii.

 

2. Paturile de iarbă de mare filtrează apa pentru corali, un hotspot de biodiversitate: denumite și „filtrul de apă al Naturii”, pajiștile cu iarbă de mare sunt definite ca „super ecosisteme” în raportul menționat – ele ajută la curățarea apei prin captarea sedimentelor bogate în carbon și absorbția nutrienților și agenților patogeni. Sistemele dominate de iarbă de mare oxigenează apa prin fotosinteză, îmbunătățind calitatea apei și promovând creșterea coralilor.

Pajiștile cu iarbă marină crează puncte fierbinți de biodiversitate, oferind habitat și nutrienți pentru nenumărate specii: sensibilitatea lor la o serie de factori de stres și contaminanți fac din iarbă de mare un indicator timpuriu al sănătății ecologice a zonelor de coastă. Când iarbă de mare suferă, la fel suferă și biodiversitatea: pajiștile cu iarbă de mare reprezintă o soluție naturală extrem de eficientă la schimbările climatice.

3. Iarba de mare susține industria pescuitului și mijloacele de trai din întreaga lume. Iarba-de-mare seamănă cu plantele terestre: are frunze, flori, semințe, rădăcini și țesut conjunctiv. Ca atare, este o sursă importantă de hrană pentru pește, caracatițe, creveți, stridii, scoici și calamar și sprijină industria pescuitului care servește sute de milioane de Oameni din întreaga lume.

În Tanzania, de exemplu, s-a constatat că scăderea straturilor de iarbă de mare are un impact negativ asupra mijloacelor de trai ale femeilor care colectează nevertebrate, cum ar fi scoici, melci de mare și arici de mare.

4. Iarba-de-mare este importantă și pentru speciile nemarine.  În Timpul migrației lor de toamnă, unele gâște și rațe pasc ierburi marine care ies din sedimentele de coastă; alte păsări se hrănesc cu nevertebrate în apele adesea puțin adânci din jurul plajelor…

În decembrie 2022, liderii mondiali au adoptat Cadrul global de biodiversitate Montreal-Kunming, un pact pentru a proteja diversitatea vieții de pe Pământ și a preveni o criză de extincție iminentă. Potrivit doamnei Leticia Carvalho, atunci când țările își dezvoltă obiectivele naționale în temeiul acestui acord, ele trebuie să includă protecția paturilor de iarbă marine: „Păjiștile marine găzduiesc o diversitate uimitoare de vieți, iar protejarea lor este vitală dacă dorim să ne îndeplinim obiectivele globale de biodiversitate și trebuie să le îndeplinim”, a spus ea. Lamantinii, numiți și vaci de mare, mor de foame din cauza dispariției ierburilor marine.

5. Ierburile marine sunt un antidot împotriva schimbărilor climatic. Considerate adesea un fel de pădure albastră, pajiștile cu iarbă de mare, ca și pjiștile terestre, contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice. Aceste pajiști acoperă doar 0,1% din fundul oceanului, dar sunt niște absorbante de carbon foarte eficiente, stocând până la 18% din carbonul oceanic global, potrivit raportului. Ierburile marine oferă, de asemenea, prima linie de apărare de-a lungul coastelor prin reducerea energiei valurilor, protejând Oamenii de riscul crescând de inundații și furtuni…
Deceniul Națiunilor Unite pentru Restaurarea Ecosistemelor (2021-2030), condus de Programul Națiunilor Unite pentru Mediu, iar FAO și partenerii săi acoperă ecosistemele terestre, costiere și marine. Deceniul pentru Restaurarea Ecosistemelor este un apel global la acțiune și își propune să strângă sprijinul politic, cercetarea științifică și mijloacele financiare necesare pentru a extinde masiv fenomenul restaurării biodiversității.

Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu/UZPR

Foto: pixabay.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *