Nu ar fi trebuit, poate, să scriu aceste rânduri astăzi, Ziua lui Lazăr pentru ortodocși și cu numai o zi înainte de Paștele catolic, dar sunt convins că oamenii de bună credință vor înțelege de ce o fac și vor considera că, într-o asemenea situație, tăcerea nu face decât să ascundă, în mod vinovat, nedreptatea și abuzul. Mă refer la aberanta decizie a autorităților de la București prin care, Daniel Drăgoi, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, a fost demis. Decizie care i-a fost comunicată de către superiorii săi de la Bacău, dimpreună cu mențiunea că, la acest nivel, nu existau motive pentru demitere. Dar, fiindcă așa a sunat comanda venită din centrală, ordinul nu se discută, ci se execută!
Judecând lucrurile pe baza informațiilor care există despre neregulile ce s-au comis în municipiul și în județul Suceava de când ne-a invadat Coronavirusul- nereguli de pe urma cărora acest minunat ținut istoric a fost numit ,,Lombardia României’’- , puteam presupune că demiterea s-a datorat unor multiple și grave deficiențe manageriale ale fostului director al instituției care trebuie să gestioneze sistemul alimentării cu apă în județ în condiții de deplină siguranță pentru toți utilizatorii serviciului, instituții, sau persoane fizice. În realitate, nici vorbă despre așa ceva! Mai mult, din informațiile care au apărut imediat după destituire în presa locală, aflăm că, în urmă cu ceva timp, chiar Daniel Drăgoi a fost cel care a solicitat decidenților ierarhic superiori să se aprobe, pentru Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, materiale de protecție sanitară spre a fi distribuite angajaților. Dar, pentru că, într-o primă fază, solicitarea fost refuzată, directorul sistemului (la acea oră în funcție) a achiziționat aceste materiale din banii proprii. Pentru ca, peste două săptămâni, când la Suceava au venit totuși niște materiale să se constate că, de fapt,nu era acoperit decât jumătate din necesarul solicitat.
Care au fost, atunci, motivele pentru care a fost demis directorul Daniel Drăgoi? Ei bine, oameni buni, aflați că motivul îl reprezintă faptuls-a așezat în genunchi în fața instituției și s-a rugat Domnului să salveze Suceava de pandemia Coronavirus. Așa a considerat el, ca adept al cultului penticostal, că trebuie să facă și nu cred că există motive pentru a considera că a greșit. Desigur, dacă se dovedea că directorul Daniel Drăgoi s-a fi limitat numai la a se ruga la Dumnezeu să îi ajute pe suceveni să treacă de nenorocitul impas al COVID-19, dar nu a întreprins nici-un demers pentru ca instituția pe care o conducea să fie dotată cu toate echipamentele necesare pentru a face față crizei, atunci am fi spus că demiterea sa este pe deplin justificată! Dar, în condițiile în care Daniel Drăgoi a cerut ajutor, pe canale instituționale, și nu l-a primit decât târziu și într-o mică măsură, atunci lucrurile iau o cu totul altă întorsătură. Complicându-se, atunci când luăm în considerație demonstrația temeinică făcută de senatorul Titus Corlățean- personalitate a mediului nostru juridic și care a luat o atitudine fermă în acest caz- ajungem la concluzia că nu există temei legal pentru decizia destituirii. După care, urmând firul logic al analizei, constatăm că, în joc, sunt cu totul alte criterii deevaluare.Supoziție întărită de știrile și comentariile din presa locală despre anumite presiuni care s-au făcut pentru ca Daniel Drăgoi, aflat în funcție de șase ani, să lase liber postul.Acești șase ani însemnând că domnia sa a preluat conducerea instituției în anul 2014, adică în vremea guvernării PSD!…
Să admitem, totuși, că decizia de demitere a directorului Serviciului de Gospodărire a Apelor Suceava a avut și alte cauze și argumente, despre care corect ar fi ca opinia publică să fie informată cât mai curând. Doar că, și în această situație, trebuie să luăm act de faptul că înalții decidenți din structurile guWERNului nu au dat dovadă de aceeași viteză de reacție într-un alt caz petrecut tot în județul Suceava. Caz în care, fără doar și poate, au fost încălcate, în mod flagrant, restricțiile impuse de Ordonanțele militare în condițiile stării de urgență. Este vorba despre primarul comunei Pătrăuți, comună aflată în carantină împreună cu alte șapte localități învecinate cu municipiul Suceava, care a eliberat un mare număr de adeverințe din care reieșea că posesorii lor nu figurau în evidența persoanelor izolate la domiciliu sau în carantină. Persoane care, ulterior, s-au aflat printre cei cam 2000 de pasageri care, zilele trecute, s-au bulucit pe aeroportul din Cluj doritori să se îmbarce în 12 avioane cu destinația Germania. Caz flagrant de încălcare a restricțiilor impuse de starea de urgență, dar despre care, până acum, nu avem știință ca autoritățile județene să fi întreprins o anchetă și, cu atât mai puțin, să fi luat și măsuri. După cum nu știm dacă de la nivel central s-a cerut ca șefii de la județ ai primarului din Pătrăuți să cerceteze situația și să aplice sancțiuni. Cunosc de pe acum contra-argumentul și anume că, după toate probabilitățile, există un acord între guWERNul de la București și guvernul de la Berlin, în baza căruia cam 90.000 de români au cale liberă să meargă în Germania ca muncitori sezonieri la cules de sparanghel. De unde s-ar putea deduce și că sancționarea primarului din Pătrăuți ar putea să le pară partenerilor noștri din Germania ca un gest neprietenesc. Să zicem că admit raționamentul, dar, preluându-l, atrag atenția că Daniel Drăgoi este practicant al cultului penticostal. Cult care, și el, are în Europa și în lume, un mare număr de membrii și care,la rândul lor, au tot dreptul să considere demiterea lui Daniel Drăgoi ca un gest neamical și să reacționeze public.Reacții care, inevitabil, vor ridica semne de întrebare asupra capacității României de a se comporta ca un partener loial în relația cu statele Europene și cele de pe mapamond. Oare la această chestiune s-a gândit cineva?
Lăsând ,însă, la o parte multiplele și feluritele chei în care pot fi puse față în față și apreciate cele două situații, cred că putem, de pe acum, să tragem o îngrijorătoare concluzie. Și anume că,sunt tot mai multe dovezi că starea de urgență în care ne aflăm reprezintă , pentru anumiți factori de putere, centrală și locală,numai o perdea de vorbe, sub care își ascund deciziile arbitrare, reglările de conturi și meschinele jocuri politicianiste. Politicianismul fiind- știm bine, de la C.Rădulescu Motru învățătură-acel nenorocit virus care atacă sănătatea mediului social și pune în pericol însăși buna funcționare a instituțiilor democratice ale statului modern.
Șerban Cionoff