◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Site-urile de știri partizane, irelevante în ecuația polarizării politice

Sunt site-urile de știri partizane de vină pentru polarizare? Un studiu de anvergură sugerează că nu.

Foarte mulți oameni cu opinii politice puternice par să nu fie de acord cu nimeni din cealaltă parte a spectrului de opinie. Polarizarea politică este profundă – nu doar în SUA.

Cine este de vină pentru această stare de lucruri?

În timp ce studiile sugerează în general că „comportamentul de elită, nu comunicarea, conduce la polarizarea politică” – adică este vina în special a politicienilor și a altor personalități de rang înalt care stimulează diviziunea – unii afirmă că este o problemă a mass-media: știrile partizane, în special, favorizează bine o parte și o demonizează pe cealaltă, astfel încât accelerează în mod natural polarizarea populației. Dar lucrurile stau cu totul altfel.

Pentru a dezvolta o imagine mai clară despre dacă (și cum) știrile partizane contribuie la polarizarea politică americană, o echipă de cercetători – Magdalena Wojcieszak, Sjifra de Leeuw, Ericka Menchen-Trevino, Seungsu Lee, Ke M. Huang-Isherwood și Brian Weeks – a efectuat un studiu de anvergură al datelor din „lumea reală”, care a fost publicat recent în „The International Journal of Press”/, un spațiu important pentru cercetarea jurnalismului și a comunicării politice.

Titlul studiului explică în mod inconfundabil concluzia: „Nu există polarizare din știrile partizane”.

Mai precis, expunerea reală online la știrile partizane, fie că este convenabilă sau diferită, nu a părut să facă atitudinile politice ale participanților mai extreme, nu a condus oamenii spre a-i disprețui mai mult pe susținătorii celuilalt partid și nu a părut să aibă un impact polarizant asupra democraților sau republicanilor sau chiar asupra celor care sunt puternic partizani. Lucruri similare au fost valabile pentru expunerea la povești politice din site-urile de știri partizane sau centriste. „Luate împreună, aceste rezultate nule sunt contrare narațiunii populare conform căreia știrile partizane sunt de vină pentru răul politicii americane contemporane. Susținem că rezultatele noastre nule descriu realitatea efectelor (foarte limitate) ale știrilor partizane în lumea reală”, scriu autorii.

Studiul a constatat, de pildă, că știrile reprezintă o mică parte din ceea ce se numește interacțiune online. Aproximativ 1,69% din datele de urmărire web au implicat vizite pe domenii de știri; dintre acestea, mai mult de jumătate au fost vizite la site-uri de știri centriste. O pondere mică din totalul vizitelor de știri s-a concentrat pe articole de știri politice. De fapt, chiar și pe site-urile de știri partizane, mai mult de jumătate din ceea ce au consumat oamenii a fost conținut nepolitic, cum ar fi analize sportive sau rețete de gătit. „În cele din urmă, un participant a văzut doar un articol de știri politice partizane la fiecare 200 de site-uri pe care le-a vizitat”, au concluzionat autorii,

Narațiunea „știrilor partizane puternice”, susțin autorii, este inexactă „în primul rând pentru că politica este o mică picătură în oceanul general a ceea ce fac cetățenii online. Teoretic, oamenii folosesc mass-media care le satisfac nevoile și dorințele. Deoarece politica este percepută ca fiind complexă, plictisitoare sau excesiv de divizată, oamenii o pot evita cu totul, mai ales că au divertisment aproape nelimitat și conținut nonpolitic la dispoziție”, mai arată cercetarea.

Știrile partizane reprezintă o pondere și mai mică în respectivul ocean de conținut online – mai puțin de 1% din toate adresele URL accesate de participanții la studiu.

Două lucruri s-au desprins, potrivit niemanlab.org, din acest studiu: „În primul rând, ar putea fi ușor îngrijorător faptul că se consumă atât de puține știri în raport cu orice altceva, lăsând cetățenii mai puțin informați despre politică și treburile publice. Pe de altă parte, totuși, acest studiu indică faptul că știrile partizane, într-un test din lumea reală, s-ar putea să nu fie atât de stimulatoare de polarizare pe cât ar putea sugera perspective curentă”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *