◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.07.2024

„Vatra veche”, nr. 6 (186), iunie 2024. Privind înapoi, cu nostalgie.  Grigore Vieru. Academiile astrale
ale poetului şi supravieţuirea Basarabiei

Prin Grigore Vieru, literatura pentru copii la noi s-a întors cu faţa şi toate academiile spre copil. Al copiilor mai întâi a devenit poetul Grigore Vieru, re-al-men-te al copiilor, numărându-le cuvintele de seama copiilor şi comunicând în acest număr restrâns de cuvinte. (Cuvintele potrivite începuturilor totdeauna-s puţine). După mai multe cărţi pentru copii – Alarma, Muzicuţa, Ce poezie ştii tu?, La fereastra cu minuni, Făt Frumos, curcubeul, Bună ziua, fulgilor, Soarele cel mic, Mulţumim pentru pace, Făguraşi – o carte de răsunet aşa se şi întitulează: Poezii de seama voastră. Legate de plinătatea esenţială evanghelică a cuvintelor de început, cuvintele puţine menite copiilor duc la înalta nobleţe, fixată de titlul altei cărţi pentru copii – Duminica cuvintelor. Comunicarea cu neprihănitele vieţi mititele, copiii, care ne acceptă doar în cazul stăpânirii codului trilingv copilăresc (joc, revelaţie, deliciu), l-au dăruit pe poet cu un camerton al respiraţiei fireşti în poezia sa ulterioară pentru ne-copii. Prima poezie pentru maturi poetul Grigore Vieru şi-a visat-o: s-a trezit, a aşternut-o pe hârtie şi a văzut că era… bună. Nu a schimbat nimic poetul în poezia „Cămăşile”, în poezia visată. Zăbava în lumea copiilor l-a condus, l-a menţinut la motivul axial matern, căruia i-a consacrat alţi ani buni „arheologici”, demonstrând bogăţia registrului, sensibilitatea sublimă a instrumentarului, exploatarea delicată a nuanţelor, semitonurilor, pe unde se întâmplă dialogurile cele mai eficiente, mai cu plinul între autor şi cititorul (auzitorul) de calitate. A treia lecţie totală poetul a realizat-o cu compozitorii auzitori a câte pot să le audă şi simtă copiii. Poetul le-a furnizat poeziile întâmplate de bună voie, dar şi texte anume compuse, acest „şantier” extinzându-se în grădiniţe, în şcoli, în familii, în emisiuni radio, TV. Culminaţia (metodică?) a dialogului cu copiii şi compozitorii a constituit-o „Albinuţa” domniei sale, un abecedar al preşcolarilor, ajuns în fiece familie, în fiece grădiniţă, reper esenţial al micilor basarabeni în creşterea sănătoasă în ale limbii române. Nuanţată de o prietenie de durată, colaborarea cu Spiridon Vangheli, un alt distins scriitor pentru copii, la Abecedarul chiar… abecedar, completează o consacrare de excepţie educaţiei micuţilor noştri. A urmat apoi „şcolarizarea”, întoarcerea la plinătatea cuvintelor şi în muzica uşoară, unde ogorul poetului Grigore Vieru mişuna de compozitori şi interpreţi, aidoma spaţiilor febrile de la semănat ori recoltat. Şi aici pagină de aur va rămâne colaborarea poetului cu duetul Ion şi Doina Aldea-Teodorovici într-un timp când repatrierea basarabenilor în tot adevărul a constituit (şi mai constituie) o piatră de încercare pentru fiecare exponent gânditor al neamului. Acum ori niciodată e frază imnică energică şi de îndârjire competiţională în anumite sporturi şi în jocul de cărţi. Jocurile de cărţi şi de hărţi, jocul de-a sferele de interese şi influenţe al marilor puteri comportă şi alte instrumente de rezistenţă, supravieţuire şi revenire în fire… Ca să se întâmple miracolul maternităţii, trebuie să se întâmple vechea minune a minunilor, dragostea lui şi a ei. Cele mai copleşitoare poezii şi cântece ale lui Grigore Vieru aici s-au întâmplat, încununându-i şcoala cu lecţiile astrale distincte ale poetului: „Numele tău”, „Aproape”, „Un verde ne vede”, „Steaua de vineri”, „Fiindcă iubesc”, „Poezii”, „Taina care mă apără”, „Mama”, „Rădăcina de foc”, „Acum şi în veac”, „Strigat- am către tine”… Membru de onoare al Academiei Române, laureat al Premiului internaţional „Diploma de onoare Andersen”, poetul Grigore Vieru a întemeiat câteva academii proprii, lăsând modele de unitate a artiştilor valoroşi în programe şi proiecte de primă importanţă neamului, fără a umili demonul creaţiei. (Iulian Filip)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *