◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.06.2024

O (pre)lansare „ge povastă”. Abecedar de vorbire bănățană, Timișoara, 2024

Context

În anul 80 al existenței sale, Universitatea de Vest Timișoara a lăsat poarta deschisă pentru Aula Magna, să fie martor unui act educațional și de mare cultură (pentru copii de clasă pregătitoare și nu numai: alumni, părinți, bunici, cadre didactice, scriitori în grai local și purtători de simțiri bănățene).

Este foarte bine știut faptul că „în Banat la min’ acasă” e vremea rozelor, e vremea când copiii se pregătesc de vacanță, iar fața lor zburdă ca mieii la iarbă. E vremea când doine se coc în grâu și albăstrele se pun în coronițe de spice.

E vremea să spunem că vorba bună (a de-a lu’ buna, curată ca de busuioc) în Banat nu e știrbită, că presa rurală și scris-vorbitul se păstrează nealcoș, fălos și nealterat.

Nu vom folosi expresia „Tăt Bănatu i fruncea” (deși este) ca să nu fim banali.

Și totuși…

Lacrimi mari îmi curg sub geană, după zeci de ani de la absolvire (n-am nimic, e doar susur de obligeană).

 

Conținut

O carte dă povastă (poveste, cu povețe, dar în sens conotativ, de cultivare și păstrare a limbii de acasă care a inspirat limba literară în timp).

„Abecedar de vorbire bănățană”, un bun necesar apare ca un volum colectiv scris pentru copii și de copii.

Sub coperta unei „Grădini cu hora soarelui în suflet” (concepția copertei, cum spune „Doamna”, de micuța mea, Selene Gîdea), Florina Ariana Colgea și Elena Sorina Groza semnează o carte (unică și deloc de neglijat). O carte de învățat literele, șoadă ca și concepție și ilustră ca și interpretare. E muncă de știutor și de știut aici! Un auxiliar didactic, un portofoliu dovedit după fișele „doamnei” și catrene de învățare și de dezvoltare de deprinderi. O carte necesară!

Am fost cu sufletul atenți la desfășurător (moderator conf. univ. dr. Claudia Borca de la Departamentul Științele Educației), dar și la explozia de culori și zâmbete din suflet de copii.

Despre însemnătatea unei altfel de lecții „altfel” (pentru că nu a fost doar o simplă prezentare) au luat loc la pupitrul Aulei Magna reprezentanți ai Inspectoratului școlar, prof. Adriana Oprean, ai Școlii numărul 16 „Tache Ionescu”, prin director prof. dr. Rodica Luminița Marinescu, universitarul Ilie Minescu, profesor de limba franceză, scriitori bănățeni în grai, Alumni, elevi și părinți, dar și alți contemporani cu arta vorbirii „gi fală”!

Copiii, cu jocul de rol, și-au lăudat litera de pe piept.

Cine sunt autorii? Un scriitor în grai și un dascăl cu multiple valențe! Aceștia, în țoalile lor și forme de zile mari, au dat glas intențiilor de început ca la final (în fața selectei adunări receptive) să ofere produsul brut: o carte Abecedar!

Cum este cartea? Una pentru duminici! Când spun duminică spun sărbătoare la clasă!

Actorii? Personajele Clasei pregătitoare D, „Grupa isteților”!

Sumarul nu descrie doar despre cuvinte cu o anume literă din alfabet (în ordinea predării), ci are capitole precum: „Să șicim”, ”Ghișece șe-i”, ”Ăl mai bun precin”, „Familia”, „Pițărăii”, „Dă Crășiun”, cât și un bine-gândit „Glosar explicativ” (concepția grafică aparține profesorului pentru învățământul primar Sorina Groza, iar catrenele și poveștile au ca autor pe Florina Ariana Colgia).

Cartea are și activități didactice de cunoaștere propuse, de îndemânare și de dezvoltare a limbajului (viu, ca acasă, nonliterar).

Despre evenimentul de o mare încărcătură emoțională au vorbit ing. Vasile Linția, susținător si promotor, prof. univ. dr. Anton Ilica, (i)luminător, dr. Teodor Groza Delacodru (acesta spunând că vine din trei părți ale Bănatului: cel sărac, cel bogat și cel orfan).

De ce o carte vorbitoare? Pentru că e scrisă să îmbine nu să dezbine!

De ce premii de la Universitatea de Vest, (prin rector prof. univ. dr. Marlen Pirtea)? Pentru că un copil nu imită, ci recită!

Prelansarea de carte, sub o formă inedit îngrijită, a fost urmată de o Gală a Excelenței copiilor recitatori din diferite școli (înveșmântați în costume cu specific local), care au fost răsplătiți cu „Diplome de apreciere”. Recitalul acestora a cuprins selecții (prin scriitorul Florina Ariana Colgia) din creatori bănățeni: Dorina Șovre, Tata Oancea, Sergiu Boian, Florina Ariana Colgia, Adrian Gerhard, Marius Munteanu, Ștefan Pătruț ș.a.

 

Concluzii

Ne place ori nu ne place, am asistat la un „Maraton” cu al meu bineștiut generic „De ce scriu femeile…”

Aici este vorba de un „Abecedar” care (așa cum spunea domnul Linția, după 15 ani de căutări) este în/despre vorbire! Bănățană! Când limba piere, piere neamul!

Știam de acest grandios proiect și abia am așteptat momentul! În contrapartidă cu a mea carte „Cuvântul, ca bagaj local”.

Sorina Groza nu e la prima carte. Este „Învățătorul zilelor noastre”, dar dedicat, devotat și mult prea motivat.

Cartea este un dar!

Copiii? Un har! Personaj în propria carte, copilul va deveni un adult și va duce mai departe povasta… din carte!

Acum… ce se poate adăuga la truda celor care slujesc ori la catedră ori prin scris culturii locale decât o parafrazare după fratele de neam Teodor Groza Delacodru (scriitor foarte recunoscut în Voivodina, Serbia, și nu numai, de loc din Mesici): „Nu-i mai scump nimic sub stele/decât limba mumii mele”.

Se cuvine să consemnăm că, prin editarea acestui unic instrument de lucru, inedit, unic și glosar ilustrativ, se vor pune în valoare, tezaure și exprimări la îndemâna cercetătorilor, a dascălilor și a studenților practicanți.

Și, pentru că va veni curând o zi a lor, la Sânpetru, se cuvin laude și cinstire Măriei Sale, Dascălul, ocrotitor de mlădițe și Apostol făuritor!

Entități educaționale și vocaționale (Universitatea de Vest Timișoara, Școala Gimnazială nr.16 „Tache Ionescu”, Asociația Învățătorilor Bănățeni, Asociația pentru Vorbirea bănățeană) au format un tot necesar, prin purtare de costum autentic, grăire așijderea, prin modelul uman oferit înspre marea masă de „ochi și urechi” a copiilor!

O simbioză perfectă (cât o sinestezie) în aceste vremuri!

Iar copiii! Coruri vorbite în glas de păsări cântătoare și „la pas” în dialog de generații!

Chapeau bas!

 

a consemnat Florica R. CÂNDEA,

membru UZPR Filiala „Ioan Slavici” Arad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *