Reverberațiile Festivalului Internațional de Creație și Interpretare „Ana Blandiana”, ediția a XI-a, de la Brăila, desfășurat între 4-7 mai 2023, s-au simțit din plin și pentru elevii și profesorii-îndrumători din Galați.
Aflat la a XI-a ediție, Festivalul „Ana Blandiana” (FAB, pe scurt) este inițiativa scriitorului și ziaristului Nicoale Băciuț, cel care a convins-o pe Ana Blandiana să devină interfață și model de inspirație, în cadrul acestei manifestări a tinereții, care a depășit de ani buni hotarele României.
Anul acesta, alături de invitați a fost și scriitoarea Andreea Răsuceau, iar cea care a dus greul întregii pregătiri a fost prof. Gabriela Vasiliu din Brăila, care s-a bazat pe sprijinul mai multor profesori-voluntari (între aceștia, prof. Georgiana Troia) și reprezentanți ai unor instituții de învățământ și cultură din Brăila.
„Poetica spațiului” a fost tema festivalului din acest an, fapt ce a dat o notă identitară creațiilor trimise analizei juriului FAB, tema fiind una de maximă actualitate nu doar pentru autorul Gerarld Bachelard, dar și pentru autorul anonim al Mioriței și al înaintașilor noștri, între aceștia: Lucian Blaga, Mircea Vulcănescu și, nu în ultimul rând, părintele Dumitru Stăniloae.
Festivalul a fost organizat pe cinci secțiuni: creație poezie, eseu, traduceri, interpretare și scurt metraj, școlari și liceeni. S-au înscris în acest „maraton” al poeziei și luminii harice, 1047 de copii și tineri din cinci țări, respectiv, 36 de județe din România.
Pe parcursul a trei zile, invitații au căutat să descopere lirica de-a lungul bătrânului Danubiu și de pe întinderea Bărăganului. „Suntem la încheierea celei de-a XI-a ediții a acestui festival și nu știu cum să vă mulțumesc. Acest festival îmi poartă numele, dar – potrivit unei tradiții – mă și omoară, nu doar mă intimidează, depășindu-mă cu mult. În primii ani, dar și în alte etape, mereu am avut tendința să protestez împotriva acestei folosiri a numelul dar mi-am dat seama că, de fapt, este o modalitate a inițiatorilor și organizatorilor de a mă pune, prin creațiile mele, la dispoziția celor care, prin cuvânt, doresc să salveze lumea. Mă întreb de ceva timp (inclusiv în interviul acordat subsemnatei în iunie 2008, vezi Arhiva VLG): Va reuși poezia să salveze lumea? În contextul actual, nici nu știu în ce măsură ar putea poezia să ne salveze? Lumea a devenit astăzi tot mai greu de salvat, ba chiar au rămas tot mai puține mijloace prin care poate fi salvată. E clar că printre ele rămân cuvântul și poezia, chiar dacă puțini își dau seama de această posibilitate și mai puțini cred asta”, a spus poeta Ana Blandiana.
Omul de atitudine civică Ana Blandina, raportându-se la realitatea cotidiană, „apocaliptică”, după unii, și-a pus mai multe întrebări: „Ce se întâmplă cu noi? În ce măsură sunt vinovați părinții de ce se întâmplă în jurul nostru, de ceea ce fac copii lor? În ce măsură, copiii pot să nu ia doar răul de pe drumul pe care înaintăm spre progres? În orice caz, stând astăzi aici, chiar am avut sentimentul că, împreună, putem face ceva. Marele savant al veacului XX Einstein a spus că oamenii sunt de două feluri: cei care nu cred că miracolele sunt posibile și cei care cred că totul este miracol. Sunt convinsă că toți profesorii care au pus umărul la desfășurarea festivalului de la Brăila sunt convinși nu numai că miracolele sunt posibile, ci că totul este un miracol. Până la urmă, aceasta este salvarea”.
Poeta Ana Blandiana a adăugat, între altele, că festivalul de la Brăila a crescut de la an la an și că ediția din 4-7 mai 2023 „a fost cea mai bună”. „Dunărea a devenit personajul nostru, un simbol al tăriei și al salvării noastre. Voi păstra cu plăcere vizita pe care am făcut-o, în prima zi a întâlnirii, în așezarea Țăcău din Insula Mare a Brăilei. Este impresionant modul în care, în școala de acolo, cu profesorii de acolo, am descoperit cu adevărat că spațiul acela – dincolo de asperitățile sale – este poezie, dar este – în același timp – și istorie. Am trăit spaima că eram pe locurile deportaților din altă epocă din Insula Mare a Brăilei și, în același timp, eram pe locul în care, niște profesori și niște copii, la capăt de lume, fără acoperire pe internet, la început de mileniu III, trăiesc la intensitate maximă, departe de vacarmul acestei lumi”…
Nicolae Băciuț a deschis cuvântul său cu versurile lui Nichifor Crainic: „Unde sunt cei care nu mai sunt”, rostite în amintirea scriitorului și redactorului Romulus Rusan (13 martie 1935, Alba Iulia-8 decembrie 2016, București) cel care „ne-a însoțit, până în anul 2016, în buna organizare a festivalului. Romulus Rusan este, între altele, fondatorul Memorialului de la Sighet. El este și acum cu noi, ca un înger păzitor, și am sentimentul că poezia conservă trecutul, potențează prezentul și ne mai lasă o geană de speranță și pentru viitor”.
Oaspetele a subliniat creșterea vizibilă, de la ediție la ediție, nu doar a cantității de poezie, cât mai ales a calității ei.
Înainte de festivitatea de premiere, Nicolae Băciuț a prezentat volumul de debut „Jurnal de doruri”, semnat de tânăra Ana Maria Scarlet. O poveste de viață adevărată, așezată în versuri și în proză, în care cuvântul are valoare taumaturgică; un volum asupra căruia vom reveni.
Poetica spațiului a fost ilustrată prin vers, prin cânt, prin joc tradițional, prezentat de ansamblurile lipovenilor și al grecilor din Brăila Chirei. Cu toții am parcurs și minirecitalul inspirat din volumele „Patria mea A4”, de Ana Blandiana și „N-am altă Ana”, versuri de Nicolae Băciuț, momente de răgaz, sensibilitate și reflecție.
Apoi, cei doi oaspeți, alături de organizatori, au acordat premiile celor mai buni creatori din rândul copiilor și elevilor, înscriși la FAB.
Marele Premiu al Festivalului „Ana Blandiana” a ajuns la Galați, prin gălățeanca Flavia Irina Enciu, îndrumător – Diana Cătălina Popa, profesor la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați.
CNVA-ul, Colegiul Național „C. Negri” din Galați au avut poate cei mai mulți copii, așezați pe drumul cuvântului și al poeziei, la Festivalul de la Brăila.
Astfel, la secțiunea „Eseu”, Premiul I a fost ocupat de eleva Sabina Obeadă, îndrumător-prof. Diana Cătălina Popa, iar la secțiunea „Critică literară”, eleva Ana Maria Hâncu a obținut Premiu special, îndrumător-prof. Diana Cătălina Popa (CNVA).
La secțiunea Poezie Gimnaziu, Maria Cristiana Cojocea, clasa a VII-a, îndrumător-prof. Mariana Constantin de la Centrul de Excelență Galați, a obținul Premiul I; tot Premiul I a obținut Diana Elena Ifrim, cls. a VII-a CNVA, secțiunea Proză -Gimnaziu, îndrumător-prof. Gabriela Ciubotaru; la secțiunea Critică -gimnaziu, Premiul I, pentru Ana Maria Filip, cls. a- VIII-a, Colegiul Național „C. Negri”, îndrumător-prof. Violeta Teodora Lungeanu.
La acest festival, Galațiul a mai luat Marele Premiu, în 2012, la prima ediție a Festivalului „Ana Blandiana”, cu eleva Iuliana Vrabie, îndrumător fiind domnul Corneliu Goldu, profesor care, în acest an, a primit Premiul „Magister Artis Causa”, calitate cu care au fost desemnați mai mulți profesori-voluntari care au pus umărul la buna desfășurare a FAB-2023, Brăila.
O scurtă privire pe tabelul celor premiați ne dezvăluie că participarea a fost internațională. Că au fost premiați de la Galați, la toate secțiunile, 16 copii și tineri. Au trimis lucrări, creatori mici și mari din multe colțuri ale lumii, și au ajuns, efectiv, la Brăila, la festivitatea de premiere, copii tocmai de la Alba Iulia, Chișinău sau din Baku (Azerbaijan University of Languages).
La Brăila, pentru al XI-lea an, am participat la un regal al poeziei și al tinereții, animat și anul acesta, ca și în anii din urmă, de iubitorii ai poeziei. Felicitări organizatorilor și inițiatorului, domnul Nicoale Băciuț, cel care a convins-o, cu greu, pe Ana Blandiana să accepte să devină, prin marea și inspirata creație lirică, „material” și model de urmat pentru zeci de generații. Înspirată propunere, dacă ne gândim că întreg spațiul liric românesc „n-are altă Ana”, cum este Blandiana noastră și cum relatează, în volumul său, Nicoale Băciuț – „N-am altă Ană”, apărut la Editura „Vatra Veche”.
Va reuși poezia să salveze lumea?
Într-o lume care se plânge că tinerii nu mai citesc, că nu mai răsfoiesc o carte, „este un miracol că de unsprezece ani, acest festival s-a desfășurat, la timpul continuu, că a funcționat această lucrare, a apropierii copiilor de cultură și nu într-un mod formal… Prin demersul nostru, am adus tinerii în interiorul Culturii, în inima Poeziei.
O viață întreagă nu am făcut decât să pun cuvintele unele lângă altele și că toată truda aceasta nu a fost ceva zadarnic. Pentru mine, entuziasmul copiilor și al tinerilor de toate vârstele este ceva care atinge miracolul”, a încheiat Ana Blandiana.
Au fost mulți iubitori ai poeziei, mari și mici, care au așteptat autografe, la un șir lung, de la cei doi oaspeți ai brăilenilor, semn că poezia este un mijloc de a ne salva sufletele.
Mai multe informații, aflați pe adresa Festivalului „Ana Blandiana”, 2023.
Maria Stanciu
Foto: M. Stanciu