◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro24.05.2024

Bulgaria. Proiecte, eforturi, ambiții

Hidrocentrala de pe Dunăre

La jumătatea lunii februarie 2024, Compania Națională de Electricitate din Bulgaria (NEK) și Hidroelectrica (România) au reactivat proiectul construcției hidrocentrale comune pe Dunăre, Cioara – Belene, poziționată între Nikopol și Turnu Măgurele, a anunțat ministrul bulgar al Energiei, Rumen Radev (https://cursdeguvernare.ro/proiect-hidrocentrala-dunare-bulgaria-romania.html): centrala hidroelectrică ar trebui să genereze 800 MW de energie electrică anual.

Proiectul include și construcția unui al doilea pod peste Dunăre, după modelul Porților de Fier I, de la Drobeta Turnu Severin, unde hidrocentrala comună constituie și o legătură rutieră cu Serbia. Suma totală pentru construcția hidrocentralei și a podului peste Dunăre este estimată la șase miliarde de euro. „Acesta este un proiect transfrontalier în care centrala hidroelectrică reprezintă doar o mică parte a beneficiilor – este un proiect important de infrastructură, care va asigura o conectivitate importantă între cele două țări – de drumuri, căi ferate și rețele energetice, de asemenea, vor fi mai bine gestionate riscurile de inundații”, a declarat directorul NEK, Martin Georgiev. Directorul NEK a explicat că, în prezent, cele două țări actualizează vechile proiecte, revizuindu-le din punct de vedere tehnic și din punct de vedere al mediului.

Activiștii de mediu bulgari se opun cu vehemență proiectului, spunând că acesta prezintă riscuri pentru biodiversitate. Între Nikopol și Turnu Măgurele există mai multe insulițe care sunt rezervații și care ar putea fi distruse de lucrările de construcție, atenționează aceștia. Reamintim că în 2014, Cabinetul Victor Ponta (2012-2014) a aprobat constituirea unei companii mixte de proiect, româno-bulgare pentru dezvoltarea unei hidrocentrale pe Dunăre la Turnu Măgurele – Nicopole. Puterea instalată a proiectului respectiv era de 400 MW pentru fiecare din cele două țări.

Cea mai mare infrastructură hidroenergetică de pe Dunăre este sistemul Porțile de Fier I (1.200 MW) și II (250 MW), format din două baraje exploatate în comun de Serbia și România. Cele două hidrocentrale generează aproximativ 37% din energia necesară Serbiei și 27% din cea necesară României.

 

Trecerea la euro

Bulgaria a ratat termenul inițial care fusese stabilit pe 1 ianuarie 2024, astfel că ar urma să treacă la moneda euro începând cu 1 ianuarie 2025. După ce va primi aprobarea oficială de a se alătura Zonei Euro, aproximativ 800 de milioane de monede euro vor fi produse în Bulgaria. În ciuda eforturilor pe care Bulgaria le face pentru a trece la Zona Euro, există și opoziție din partea anumitor partide politice sau a mass-mediei. Potrivit ministrului de Finanțe, Assen Vasiliev, „partidele politice pro-ruse încearcă să stopeze procesul de aderare al Bulgariei la Zona Euro”.

Design-ul aprobat pentru monede este următorul: Călăreţul de la Madara se va regăsi pe monedele de 1, 2, 5, 10, 20 şi 50 de eurocenţi, Sfântul Ivan Rilski – pe moneda de 1 euro, iar Sfântul Paisie de la Hilandar pe moneda de 2 euro. Urmează să aflăm designul pentru banii de hîrtie/plastic. Viceguvernatorul Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), Andrey Gyurov, a subliniat că acesta este un pas important în procesul de aderare a Bulgariei la Zona Euro. După obţinerea aprobării Consiliului Uniunii Europene, Banca Națională a Bulgariei va putea produce o cantitate de până la un milion de piese pentru fiecare denominare (1, 2, 5, 10, 20 şi 50 de eurocenţi; 1 euro şi 2 euro). Gyurov a anunțat că BNB a demarat deja un program test de producţie, care include mai multe etape. Etapa obţinerii de rondele pentru baterea de monede euro a fost depăşită, iar aceste rondele au fost deja comandate. „După ce vor fi produse versiunile test, monedele euro trebuie să fie certificate de Banca Centrală Europeană. Obţinerea unui astfel de certificat va însemna că BNB poate demara producţia pentru restul monedelor euro”, a mai declarat Andrey Gyurov.

 

 

 

Emilian M. Dobrescu, UZPR

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *