Locul 3 la producția de porumb
Franța, Polonia și România au fost principalii producători de porumb boabe și furaje, iar Italia și Spania au fost principalii producători de orez în UE (https://cursdeguvernare.ro/agricultura-europeana-in-statistici.html, postat pe 10 decembrie 2023): anul 2022 a fost caracterizat de o recoltă slabă de cereale, România fiind cea mai afectată de secetă (-32,1%, recoltă cu 9 milioane tone mai mică), Franța (-10,4 %; o scădere de 7 milioane de tone), Spania ( -24,4 %; o scădere de 6,2 milioane de tone) și Ungaria (-35,2 %; o scădere de 4,9 milioane de tone).
Locul 8 la producția de cartofi
În 2023, recolta de cartofi a UE de pe 1,4 mil. ha, a fost 46,6 mil. tone de cartofi, inclusiv cartofii pentru însămânțări. România, cu o recoltă de 1,4 t de cartofi a ocupat locul 8, cu 3% din totalul producției. Germania este cel mai mare producător de cartofi din UE, cu 23% din total, urmată de Franța (17%), Olanda (14%) și Polonia (12%).
România nu este pe podium nici la cultura legumelor, unde Spania este cel mai mare producător, deținând 23,7% din producția UE, urmată de Italia (21%). Producția unor tipuri de legume proaspete este concentrată în câteva state membre ale UE: de exemplu, Italia a reprezentat aproape două cincimi (40%) din producția de tomate recoltată a UE în 2022.
Țările de Jos (24,2% din producția UE) și Spania (20%) au fost principalii producători de ceapă, în timp ce Germania (17,7% din totalul UE) a obținut cea mai mare pondere din producția de morcovi.
Locul 1 la producția de prune
UE produce o gamă largă de fructe. În total 25,4 milioane de tone au fost recoltate în 2022 (excluzând citricele, strugurii și căpșunile), dintre care 14,7 milioane de tone au fost fructe cu sâmburi (mere și pere), 6,3 milioane au fost fructe cu un singur sâmbure (cum ar fi piersici, nectarine, caise, cireșe și prune), 2,6 milioane de tone au fost fructe subtropicale și tropicale (cum ar fi smochine, kiwi, avocado și banane), 1,1 milioane de tone au fost nuci și 0,7 milioane de tone au fost fructe de pădure (altele decât căpșunile).
În 2022, Italia (21,6 %), Polonia (20,3 %), Spania (13,9 %) și Franța (11,2 %) au fost principalii producători de fructe, fructe de pădure și nuci din UE. Pentru unele fructe specifice, alte state membre ale UE au fost producători cheie, cum ar fi Țările de Jos și Belgia pentru pere.
România se situează pe primul loc în UE la producția de prune, deținând aproape jumătate din producția Uniunii (45,2%).
Locul 6 la producția de vin
Conform Organizației Internaționale a Vinului, țara noastră a produs în 2023, 4,4 milioane de hectolitri de vin, cu 15% mai mult decât în 2022 și cu 4% mai mult decât media ultimilor 5 ani, consolidându-și poziția de al șaselea cel mai mare producător de vin în Europa. Creșteri de volume au mai înregistrat pe plan global, Statele Unite (25,5 milioane hl, cu 12% mai mult decât în 2022), Portugalia (7,4 milioane hl, +8%) și Germania (9 milioane hl, +1%).
Din cauza condițiilor climatice, a secetei și bolilor viței de vie, producția de vin din emisfera sudică a fost grav afectată, însă și în Europa s-au înregistrat câteva scăderi abrupte ale volumelor de vin produse. Au fost afectate în special Grecia (-50%), Croația (-46%), Georgia (-28%), Spania (-19%), Italia (-13%) și Moldova (-10%).
Locul 2 la numărul de oi
UE are o populație considerabilă de animale domestice: la sfârșitul anului 2022, în fermele UE existau 134 de milioane de capete de porci, 75 de milioane de capete de bovine și 70 de milioane de capete de ovine și caprine. Majoritatea animalelor din UE sunt deținute în doar câteva dintre statele membre UE: Spania a reprezentat aproximativ un sfert din populația de porci (25,4 %), ovine (24,5 %) și caprine (21,8 %) din UE în 2022, în timp ce Grecia avea o pondere ceva mai mare (26,2 %) din populația de capre a UE, iar Franța 22,7 % din populația bovină. România este pe locul 2 la creșterea ovinelor (17,4%) și a treia țară crescătoare de caprine cu 13% din totalul țărilor membre UE.
Cel mai mic cost al vieții din UE
Per total prețuri de consum și servicii pentru o gospodărie, ceea ce reprezintă costul vieții, România și Bulgaria sunt cele mai puțin costisitoare țări din UE, cea mai scumpă fiind în continuare Danemarca (https://cursdeguvernare.ro/consumul-real-urca-rapid-iar-preturile-sunt-unele-dintre-cele-mai-mici.html): și în 2022, nivelurile prețurilor pentru bunurile și serviciile de consum au fost foarte diferite în Europa. Cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre ale UE a fost observat în Danemarca, cu 49% peste media UE, în timp ce în Bulgaria și România nivelul prețurilor a fost cu 41% sub media UE.
O înțelegere a diferențelor nivelurilor prețurilor este importantă în compararea datelor economice, cum ar fi produsul intern brut (PIB), deoarece prețurile relative mai mari ar putea face ca o economie să pară mai sănătoasă decât este în realitate. Observarea diferențelor de nivel de preț este, de asemenea, importantă în analiza dezvoltării pieței unice a UE pentru bunuri și servicii.
Seniorii de la Mânzălești
În comuna Mânzăleşti, locul unde se înalţă un munte de sare, în Ţinutul Buzăului, aproape de tărâmul „Focului viu”, oamenii tind să atingă vârste de peste 90-100 de ani, procentul fiind similar cu cel din faimoasele ”zone albastre” ale lumii, precum Icaria (Insula Sardinia) sau peninsula Nicoya (Costa Rica), unde se înregistrează unele din cele mai mari speranțe de viață din lume (Românii care dețin secretul longevității: Într-o comună din Ținutul Buzăului, vârstnicii depăşesc 90-100 de ani (stiripesurse.ro), postat pe 7 decembrie 2023): potrivit Asociaţiei Ţinutul Buzăului, statisticile primăriei din comuna Mânzăleşti, din Valea Slănicului, arată că, din cei 2.000 de locuitori ai zonei, 40 au vârste de peste 90 de ani, ceea ce reprezintă circa 2% din populaţie. Această incidenţă, spun specialiştii din cadrul organizaţiei, este de patru ori mai mare decât media naţională din România.
Ţinând cont de longevitatea neobişnuită a locuitorilor şi ponderea mare a vârstnicilor trecuţi de 90 şi 100 de ani, membrii asociaţiei încearcă să afle care sunt secretele bătrânilor pentru ca acestea să fie cunoscute. Stilul de viaţă sănătos, încă profund legat de ritualurile agricole şi de tradiţii vechi, consumul de alimente curate cultivate în grădină, munca, postul, toate încununate de aerul curat de munte, sarea, relieful şi pădurile care înconjoară satele din Ţinutul Buzăului sunt elementele care au contribuit la prelungirea vieţii oamenilor dincolo 100 de ani.
„Când vin aici, în Valea Slănicului, ca să filmez, oamenii vin la mine şi-mi povestesc de rudele şi cunoştinţele lor care au 90, 100 de ani şi care sunt în continuare vibranţi şi muncitori. Sunt bătrâni care n-au auzit în viaţa lor de lifestyle şi totuşi au adoptat un mod sănătos de a trăi pentru că aşa l-au moştenit sau pentru că bunul simţ şi experienţa i-au învăţat că e alegerea corectă. Cu ajutorul cunoştinţelor pe care le-am obținut la un master în sociologia consumului, am realizat, practic, o cercetare calitativă, cu rezultate nu foarte diferite de cele documentate în cartea sau documentarul Blue Zones. Cred că e menirea unor instituţii abilitate să investigheze într-o manieră cantitativă, mai temeinică, acest fenomen atât timp cât acesta încă există în Valea Slănicului din Ținutul Buzăului, iar concluziile ar putea ajută enorm societatea românească şi dorinţa noastră de a trăi o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă”, a precizat membra Asociaţiei Ţinutul Buzăului, Anca Grădinariu.
Emilian M. Dobrescu