◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro16.06.2024

Noi ipoteze privind localizarea cârciumii-han Moara cu noroc.  „Moara cu noroc. Între istorie și geografie”, de Ovidiu Someșan (Cărțile Gutenberg)

Context

La peste o sută patruzeci de ani de la prima publicare, nuvela „Moara cu noroc „(Ioan Slavici) continuă să suscite păreri cu privire la topos-ul desfășurării momentelor epice și de un dramatism aparte. „În Moara cu noroc, acțiunea se derulează în părțile Ineului, deci la limita de vest a Țării Zărandului, unde, geografic, se pierde Câmpia Aradului. Se prezintă un decor sălbatic, cu văi râpoase, pline de mărăcini, dealuri cutreierate până departe, cu turme de porci și drumeți singuratici. Desigur, localizarea exactă a vechii mori de apă, devenită han-cârciumă, este dificilă, poate chiar imposibilă. Fixarea topografică a locului Moara cu noroc, prin denumiri actuale ale localităților Ineu, Șicula, Arad, Salonta, Oradea, i-a determinat pe câțiva cercetători (…) să așeze Moara cu noroc la Bocșan, Siria, Mocirla (Vasile Goldiș), Beliu, Iercoșeni, fără ca aceste localități să fie susținute cu argumente”( cf. Horia Truță, Arca,nr.7-8,2018).”Acțiunea trepidantă de factură polițistă, cu omoruri, furturi, înșelăciuni, urmăriri e plasată în Ținutul Zărandului, în jurul Ineului” (cf. Anton Ilica, 4×4,Ecloziuni literare,2019).

 

Despre carte

Ovidiu Someșan, Moara cu noroc Între istorie și geografie, Gutenberg Univers,2022

Recent, a intrat pe piața editorială și culturală acest volum sub iscălitura lui Ovidiu Someșan (n.1945,Buteni). Volumul cuprinde peste o sută treizeci și cinci de pagini și se desfășoară între două coperte (Coperta I este concepută de Mihai Copaci și semnifică Iercoșeni. Birtul lotrilor, încercare de reconstituire, iar Coperta IV, în concepția Laura Copaci semnifică Iercoșeni. Drumul prin pădure.

Ținând loc unui anume argument „Înainte de toate” se vrea a fi o adresare a autorului în motivația demersului de cercetare, documentare și editare a prezentului volum.”(…) Pentru atingerea scopului, am cutreierat Zărandul de la un capăt la altul, am stat de vorbă cu oamenii, am observat geografia locurilor, am deschis monografiile satelor… (op.cit.pag.6).

Celelalte capitole au denumiri pline de sensuri, desprinse (parcă) din universul și conținuturile nuvelei, cu locuri, ținuturi, lotri și sămădăi. Desigur, nu mai miră pe nimeni nici subiectul nuvelei, parcă desprins din filmul altor lumi, nici polemici și trucaje iscate în rândul trăitorilor .În aproape o sută de pagini, autorul descrie drumuri uitate ,păduri fericite ori ape orgolioase sau fragmente de portret: „Multă vreme am trăit cu impresia că lotrul era o ființă extraordinară, foarte diferită de oamenii din rândul cărora provenea (…) O părere cvasigenerală sprijinită pe părerile oamenilor bătrâni și acolo unde se poate, pe documente, consideră că lotrii erau aproape în fiecare sat (op.cit.34).

În continuare, autorul, Ovidiu Someșan, propune, în demersul narativ descriptiv, Mersul pe jos, realismul și puterea sugestiei la Slavici, pe un traseu literar De la Moara cu noroc la Morile cu noroc. Astfel, Moara este „metamorfozată” de nu mai puțin de cincisprezece interesați în plasarea locului morii, jumulit de timp și argăsit de vreme (Vasile Frențiu, 1968, Florian Dudaș, 1973, Emilia Iercoșan, 1980, Dușe Teodor, 1982, Bogdan Lucia, 2014, Stoica Cristian, 2019, Liana Păun, 2019, Primăria Silindia, 2021, Ionela Gavriliu, 2006, Teodor Pătraută, 2012, Pavel Tripa, 2018, Marinela Fleșeriu, 2018, Micromonografia Silindia, 2019, Rodica Colta, 2019.

Călătorind Satul din fundul văii, (n.n.Iercoșeni) vom regăsi în volumul recent, în care exprimarea obiectivă înlocuiește subiectivul, deci, vom găsi Trei imagini: Slavici, tradiție, geografie și, în aval de pagini, Lotrul din fotografie și ortacii săi.

Concluzia acestui volum este un mănunchi de înscrisuri (unele doveditoare) ale lui Ovidiu Someșan.

Însă, totuși persistă întrebarea: Pe unde rătăcește Lică Sămădău (dacă nu cumva, sămădăii și lotrii, sub diferite nume, au fost mai mulți!)?

Toate, însă, fac dovada unei acerbe și susținute cercetări, cartea fiind însoțită și de ilustrații doveditoare (27) și de nume de localități din areal, ori de sursele fotografiilor și o consistentă Bibliografie (Abrevieri).

 

Concluzii

(…) se spunea că poți găsi …ochi de sămădău la Mocirla, urmași adevărați ai lui Lică la Prunișor și Bocsig, Mori cu noroc la Mocrea, Ineu, Bocsig, Șilindia, Mocirla, iar antroponimul literar Lică nu ar fi prea cunoscut în Țara luncanilor.

Pentru acest prezent, cartea lui Ovidiu Someșan este un nou parcurs obiectiv. O altă latură înspre realismul obiectiv al operei lui Slavici. Dacă ne vom gândi la verdele ochilor lui Lică, vom afla că acest verde nu spune și nu cere nimic (cf. Dicționar de simboluri) decât o singură pasiune; indiferența față de uman.

 

 

a consemnat Florica R. Cândea

membru UZPR,  Filiala Arad

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *