Pandemia de Covid-19 a generat o criză de sănătate, umanitară și de dezvoltare fără precedent în întreaga lume, dar a dezvăluit și eficiența conducerii femeilor, potrivit secretarului general adjunct al Națiunilor Unite, care a vorbit participanților la o întâlnire virtuală (https://news.un.org/fr/story/2020/07/1073111): „În ultimele luni, Oamenii din întreaga lume au putut să vadă ceea ce mulți dintre noi deja știm: conducerea femeilor face o diferență profundă. Țară după țară, am văzut cum guvernele conduse de femei sunt mai eficiente în aplatizarea curbei și în poziționarea pentru redresarea economică. Femeile se ridică pentru toți, reunind femei influente din diferite regiuni, sectoare și generații. Scopul a fost să examineze modul în care conducerea lor modelează răspunsul la pandemie și o recuperare care funcționează pentru toți. Vrem să modelăm modul în care definim conducerea și să ne asigurăm că ieșim din această pandemie cu femei lideri, în număr egal și în parteneriat egal”, a spus Amina Mohammed.
„Conducerea dovedită a femeilor a apărut ca un punct luminos în timpul pandemiei”, a spus una dintre cei mai importanți apărători ai drepturilor femeilor și copiilor din lume, d-na Graça Machel. Fost ministru în Mozambic, doamna Machel consideră că nu este o coincidență faptul că țările cu lideri feminini – precum Noua Zeelandă, Germania, Finlanda și Taiwan – au avut mult succes în combaterea noului coronavirus mortal. „Această criză a scos la lumină un adevăr de netăgăduit: conducerea femeilor este esențială pentru a recrea în mod eficient o lume… care este mai centrată pe om, mai egalitară; o lume în care dreptatea socială este scopul”, a spus ea, în discursul de deschidere. Pentru doamna Machel, pandemia trebuie să ducă și la o reexaminare a sistemelor de valori dominante, deoarece lumea nu poate reveni la ceea ce era înainte de criză. „Trebuie să trăim pe o planetă în care materialismul, lăcomia, inegalitățile nu mai împart familia umană”, a spus ea.
Mișcarea „Women Rise for All” a fost lansată pe rețelele sociale în aprilie 2021, pentru a sprijini apelul secretarului general al ONU la solidaritate și acțiuni urgente în Timpul pandemiei… Chiar și în mijlocul acestei „crize devastatoare”, există o oportunitate de a construi o lume mai bună, care să funcționeze pentru toți, potrivit Aminei Mohammed. „Acest lucru va fi posibil doar dacă recunoaștem valoarea femeilor care sunt în frunte”, a spus ea.
Măsuri obligatorii și sprijin activ pentru femeile tinere
Pledând pentru o „schimbare radicală a cursului”, directoarea generală a ONU Femei a sugerat impunerea „măsurilor excepționale” pentru ca femeile să participe la procesele decizionale, caracterizate de data aceasta prin mandate, condiții, cote, fonduri de misiuni, stimulente, cu „consecințe” dacă nu sunt respectate. D-na Bahous a cerut, de asemenea, mai multă finanțare „cel mai bun instrument pe care îl avem”, Fondul pentru femei, pace și ajutor umanitar, care a finanțat deja peste 900 de organizații de femei de la crearea sa în 2015, din care o treime doar în 2022; șefa ONU-Femei a reamintit și urgența unui sprijin mai hotărât pentru societatea civilă, mișcările sociale și în special tinerele din țările măcinate de conflicte.
Mirjana Spoljaric, președintele Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), a amintit că, având în vedere „mai mult de 100 de conflicte armate” care se desfășoară în lume în 2023, „datele sunt clare: cu cât respectul pentru egalitatea de gen scade mai mult, cu atât mai mult crește violența. CICR, a explicat ea, vede în fiecare zi efectele brutale ale conflictelor armate asupra femeilor și fetelor, atât în prima linie, cât și în lagăre sau închisori”. D-na Spoljaric a reamintit că dreptul internațional umanitar, în esență, protejează și bărbații și femeile și a cerut statelor să se asigure că forțele lor armate „au resursele și expertiza necesare pentru a ține cont de protecția întregii populații civile”, solicitînd „schimbări solide, cu resurse implementate”, constând în legi și politici naționale, inclusiv angajamentul țărilor de a promova apărarea femeilor înainte, în Timpul și după izbucnirea conflictului armat. „Femeile nu ar trebui să fie la masa tratativelor pentru a fi numărate, ci să aibă puterea de a-și reprezenta comunitatea”, a insistat ea.
Liberiana Leymah R. Gbowee, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2011, a amintit că pe măsură ce se apropie cea de-a douăzeci și cincia aniversare a Rezoluției ONU nr. 1.325, că națiunile trebuie să investească în femei, pace și securitate, „în loc să facă din această foaie de parcurs o simplă acoperire pentru eșecurile lor, este necesar să-și feminizeze politicile și să caute mijloace de a atrage donatori”.
Verónica Nataniel Macamo Dlhovo, ministrul Afacerilor Externe și Cooperării din Mozambic, care a prezidat ședința la nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, a detaliat politicile urmate de țara sa, în special în lupta împotriva căsătoriilor timpurii și a reamintit că 43% din parlamentarii din țara ei sunt femei; tot ea a recunoscut că Rezoluția nr. 1.325 a fost o piatră de hotar pentru participarea deplină a femeilor la eforturile de pace și a îndemnat ONU să integreze în continuare perspectiva de gen în mandatele operațiunilor de pace, apelând, de asemenea, la aplicarea deplină a Rezoluției 1.325 de către statele membre.
Regresul drepturilor femeii
Egalitatea de gen oferă o cale către pacea durabilă și prevenirea conflictelor, dar „ne îndreptăm în direcția opusă”, a regretat secretarul general al ONU, pe 15 iunie 2022, vorbind în fața Consiliului de Securitate al ONU (Au Conseil de sécurité, António Guterres dénonce une régression des droits des femmes dans de nombreux pays | ONU Info): Dl Guterres a remarcat că femeile și fetele au fost afectate în mod disproporționat de violență și de impactul socio-economic al conflictelor armate și că, în fața tulburărilor politice și a preluărilor forțate de putere din întreaga lume, progresele în materie de egalitate de gen sunt în scădere. Șeful ONU a fost în mod deosebit îngrijorat de „decalajul mare” între angajamentele națiunilor și realitatea trăită de femei în timp de război și a reliefat o imagine sumbră a situației, conflict cu conflict: „În Afganistan, talibanii au numit un guvern format numai pentru bărbați, au închis școli de fete, au interzis femeilor să-și arate fețele în public și au restricționat dreptul lor de a-și părăsi casele, aproape 20 de milioane de femei și fete afgane sunt reduse la tăcere”, a spus el.
În Myanmar, unde multe organizații de femei au fost forțate să se închidă de la lovitura de stat militară, birourile lor au fost percheziționate și jefuite, activiști au fost arestați: „Mulți au fugit din țară. Femeile nu se pot exprima în mod deschis și nu au nici o cale către participarea politică”, a raportat domnul Guterres, în timp ce în Mali, „femeile devin din ce în ce mai sărace și marginalizate pe măsură ce țara trece prin lovituri militare succesive, iar extremiștii reprezintă o amenințare și mai mare”. În aceste conflicte, bărbații sunt cei la putere și femeile sunt excluse, cu drepturile și libertățile lor vizate în mod deliberat, a continuat șeful ONU, care a denunțat „dezechilibrele de putere” și „patriarhatul”.
În Ucraina, „invazia rusă a forțat milioane de femei și copii să-și părăsească țara peste noapte, expunându-le riscului de trafic și exploatare de tot felul”, în Timp ce Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a primit 124 de rapoarte de violența sexuală legată de conflicte, majoritatea împotriva femeilor și fetelor: „Știm că pentru fiecare femeie care raportează aceste crime îngrozitoare, probabil că sunt multe altele care sunt reduse la tăcere”, a spus secretarul general.
În Sudan, la doi ani după celebrarea rolului femeii în revoluție, o nouă lovitură de stat a întrerupt tranziția, le-a spulberat speranțele și acolo, „presupușii autori ai încălcărilor drepturilor Omului rămân la putere, reformele esențiale sunt amânate și violența împotriva femeilor continuă”.
O altă tendință defectuoasă în lume remarcată de domnul Guterres: cazul a milioane de fete care nu au școală și fără perspectiva de pregătire, angajare sau independență financiară și un număr tot mai mare de femei și fete care sunt victime ale violenței domestice. Secretarul general și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aceste tendințe manifestate în lume, arătând că „misoginia și autoritarismul se întăresc reciproc și subminează înființarea unor societăți stabile și prospere”.
În Africa de Vest și Centrală, Națiunile Unite lucrează îndeaproape cu Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) și Comunitatea Economică a Statelor din Africa Centrală (ECCAS) pentru a asigura participarea femeilor la medierea conflictelor. Participarea femeilor la activitățile de mediere a conflictelor este cheia pentru încheierea acestora, a spus dl Guterres: „Analizele sunt esențiale pentru înțelegerea dinamicii conflictelor și dezvoltarea unor strategii eficiente de prevenire și răspuns”. Studiile arată, de asemenea, că participarea activă a femeilor la consolidarea păcii crește șansele de a obține o pace durabilă. Cu toate acestea, în ciuda eficienței dovedite, agenda ONU privind femeile, pacea și securitatea continuă să fie contestată – și chiar să sufere eșecuri – în întreaga lume.
Secretarul general al ONU a cerut membrilor Consiliului și tuturor statelor membre să reflecteze asupra cauzelor acestui fapt, spunând că „ne-am întors cu decenii înapoi”. În cadrul aceleiași sesiuni, directorul executiv al ONU pentru Femei, Sima Bahous, a evidențiat impactul conflictului asupra femeilor și fetelor, variind de la întreruperea educației lor până la căsătorii timpurii și violență, probleme sexuale și bazate pe gen, insecuritate alimentară, lipsa mijloacelor de subzistență și accesul limitat la locuințe, apă și canalizare și la demnitate: „Aici ne-am întors de zeci de ani”, a spus ea. D-na Bahous a reamintit Consiliului acordurile la care s-a ajuns, prin Rezoluția nr. 1.325 pentru a proteja femeile și fetele în timpul conflictelor și pentru a se asigura că femeile sunt în centrul restabilirii și menținerii păcii; în ciuda multor progrese instituționale, aproape de fiecare dată când au loc negocieri politice și discuții de pace, lumea se întreabă unde sunt femeile: „Motivul este pur și simplu că nu ne-am îndeplinit angajamentele; asigurați-vă că femeile sunt prezente cu drepturi depline, cu propriile experiențe, cu propriile cunoștințe și cu propria lor viziune asupra viitorului”, a mai spus ea.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu/UZPR
Foto: pixabay.com