Noul Statut:
de ce este necesar?

Noul Statut al UZPR a fost votat cu o largă majoritate, ceea ce dovedeste că mulți, cei mai mulți dintre colegii noștri au înțeles că există o mare dorință de schimbare, de aducere la zi a unor principii, reguli etc. care să ne permită să ne dezvoltăm ca o importantă uniune de creație și utilitate publică.

A fost o muncă de durată – întinsă pe câteva luni – o muncă de echipă. Cei din Comisia aleasă prin vot încă din 2018 au lucrat la sediul Uniunii, dar s-au aflat mereu în legătură cu colegii din țară, aceia care s-au arătat interesați de acest demers. După ce Statutul a prins formă, păstrând toate articolele importante din vechiul text, a fost trimis în repetate rânduri către filiale, de unde  au început să sosească propuneri „oficiale” de această dată, rezultate din dezbaterile organizate cu membrii din teritoriu. Propunerile care aduceau precizări deosebit de importante pentru organizarea generală a activității au fost incluse în Statut, unde le era locul, iar alte propuneri, la fel de valoroase, dar specifice organizării interne au fost reținute pentru Regulamentul de Organizare și Funcționare. Putem spune că votul majoritar din Adunarea Generală din 6 și 7 aprilie a.c. este primul și cel mai important pas în dezvoltarea Uniunii, dar va trebui urmat de regulamente organizatorice, solicitate cu insistență de membrii Uniunii, de cei desemnați să conducă filialele teritoriale.

Ce aduce nou acest Statut? În primul rând, descentralizează luarea hotărârilor dar și aplicarea acestora, dând filialelor un rol la care aspirau de multă vreme. Un singur exemplu: primirea în Uniune va începe, practic, cu primirea într-o filială. Mai precis spus, filialele sunt cele care vor analiza fiecare solicitare în parte și tot ele vor înainta cererea de înscriere vizată de președintele acestora. Un alt exemplu: mișcarea între filiale se va face de asemenea cu acordul conducerii acestora.

Dar marele merit al noului act fundamental al UZPR este că deschide larg ușile către toți jurnaliștii care lucrează in această profesie, tineri sau seniori, cu vechime în breaslă sau fără, cu diferite calificări de bază și nivel de studii.

Problema obținerii indemnizației este abordată separat, conform legilor țării.

De aici înainte, toți membrii Uniunii vor fi egali. Firește, această măsură ridică noi responsabilități, atât filialelor, la recomandările pe care le fac, cât și conducerii centrale, pentru confirmarea îndeplinirii criteriilor de primire într-o uniune de ziariști profesioniști.

O altă îmbunătățire majoră o constituie deschiderea Statutului cu principiile de bază ce guvernează presa de pretutindeni : promovarea adevărului, condamnarea falsificării realității, atitudinea fermă față de derapajele ce incită la violență, ură, discriminări, încălcarea legilor. O schimbare care, spre lauda participanților la dezbateri, nu a stârnit obiecții a fost introducerea unor cerințe speciale la depunerea candidaturilor pentru funcțiile de conducere: de la nivelul de studii superioare, până la neimplicarea politică și neparticiparea la activitățile fostei securități.

O problemă care s-a ridicat pe parcursul elaborării Statutului a fost: de ce acum? De ce acum și nu după ce vom avea o nouă conducere rezultată din alegerile ce vor avea loc în curând? Răspunsul e simplu: orice statut trebuie să fie al organizației, nu al unei conduceri. În fața suspiciunilor, cei care au construit literă cu literă acest statut nu pot decât să aducă argumentul onestității unor profesioniști cu experiență, al bunei credințe, însoțit de dovezile privind larga participare a celor interesați la elaborarea documentului, dezbaterea acestuia la nivelul filialelor, cât și la întâlnirile zonale organizate de conducerea UZPR. Desigur, sunt încă îmbunătățiri sugerate, vor veni cu siguranță și alte propuneri. Toate vor fi analizate, vor face, după caz, obiectul unor acte adiționale la Statut sau vor deveni articole în Regulamentul de Organizare și Funcționare.

Dar, să revenim:  ne aflăm, ca toată Europa, într-o perioadă de tensiuni economice, sociale, politice; poziția noastră geostrategică este de importanță majoră. Și, în plus, în presă au avut loc evoluții rapide – de la încadrarea jurnaliștilor neapărat cu carte de muncă, pană la lucrul pe bază de contracte individuale, de la presa împărțită clasic in „scrisă ” și „audio-video”, până la noile forme deschise de on-line și inteligență artificială.

Trăim într-un secol grăbit, realitățile se schimbă sub ochii noștri, presa este unul dintre domeniile care a atins culmi de transformare nebănuite chiar în urmă cu zece ani.

Monica Zvirjinschi, Petru Emil Stanciu