Diplo este o fundație non-profit înființată de guvernele Maltei și Elveției. Diplo lucrează pentru a crește rolul statelor mici și în curs de dezvoltare și pentru a îmbunătăți guvernanța globală și dezvoltarea politicilor internaționale (https://www.diplomacy.edu/).
Diplomația este o practică impostantă care implică negocierea, comunicarea și reprezentarea între națiuni și actorii globali. Susține interesele naționale, întreține relații pașnice, sporește cooperarea și evită conflictele prin soluționarea disputelor și sincronizarea acțiunilor pe numeroase probleme. Termenul „diplomație” reflectă funcția sa critică pe scena globală, descriind aproape 200 de situații unice. Acesta variază de la diplomația bilaterală tradițională până la forme mai metaforice, cum ar fi „diplomația ariciului”, prezentând sfera largă de practici diplomatice. Cu toate acestea, toate formele se bazează pe un singur scop cheie – rezolvarea pașnică a conflictelor.
Arta diplomației strălucește prin capacitatea sa de a găsi un teren comun în mijlocul intereselor rivale prin căutarea unor zone de acord. Cultivă compromisul acolo unde interesele se aliniază și lucrează pentru a armoniza diferențele acolo unde acestea diverg. Acest act de echilibru realizat de diplomați pe coridoarele puterii, deși adesea nevăzut, modelează în mod semnificativ lumea noastră în continuă schimbare.
Diplomația digitală se referă la interacțiunea dintre tehnologia digitală și practica diplomației și cuprinde mediul diplomatic în schimbare, noi domenii de politică și instrumente digitale inovatoare. Utilizarea diferitelor adjective și prefixe pentru a descrie digitalizarea diplomației tinde să creeze confuzie în discuțiile și politicile din acest domeniu. Această confuzie ar putea fi redusă prin instrucțiuni mai clare cu privire la ceea ce acoperă anumiți termeni, cum ar fi diplomația „cibernetică”, „digitală” și „tehnologică”.
De exemplu, „diplomația digitală” se referă la negocieri despre probleme de politică digitală sau la utilizarea Twitter și Facebook pentru diplomația publică. Transformarea digitală a diplomației are loc în trei domenii principale: a) schimbări în mediul politic, social și economic în care se desfășoară diplomația: digital și redistribuirea puterii în relațiile internaționale, noi tipuri de conflicte, interdependență și suveranitate digitală etc.; b) apariția unor noi SUBIECTE de politică în negocierile diplomatice: peste 50 de subiecte de guvernanță digitală, inclusiv securitatea cibernetică, confidențialitatea, guvernarea datelor, comerțul electronic, criminalitatea cibernetică și guvernarea AI; c) utilizarea instrumentelor digitale în practica diplomației: social media, conferințe online, big data și analiză AI etc.
Diplomația digitală în 2023 a fost modelată de geopolitica digitală în schimbare rapidă. Tensiunile geopolitice digitale nu au arătat semne de atenuare în 2023, în special între SUA și China. Mai rău, conflictele și tensiunile globale ar putea declanșa fragmentarea internetului. Geopolitica digitală în 2023 a fost centrată în jurul protecției cablurilor submarine și a sateliților, producția de semiconductori și fluxul liber al datelor. O abordare holistică a diplomației digitale a câștigat amploare prin comunicatul UE privind diplomația digitală și numirea unui ambasador pentru spațiul cibernetic și politica digitală.
Geopolitică digitală reprezintă noul mediu pentru activități diplomatice. Dependența digitală face țările extrem de vulnerabile la orice întrerupere a fluxurilor de date. Menținerea fluxurilor de date la nivel mondial este vitală pentru stabilitate socială, bunăstare economică și creșterea țărilor. De exemplu, perturbarea comerțului electronic, a serviciilor bancare electronice și a platformelor precum Airbnb și Uber ar putea cauza perturbări economice mari.
Geopolitica globală depinde în mare măsură de accesul la principalele cabluri de internet care transportă traficul de internet între țări și continente. În prezent, peste 90% din tot traficul global de internet circulă prin cabluri submarine, care urmează în mare parte vechile rute geografice folosite de cablurile telegrafice în secolul al XIX-lea. Cablurile de internet sunt un aspect tangibil al geopoliticii datelor. Deteriorarea cablurilor poate deconecta o țară întreagă de la internet, ceea ce poate avea consecințe economice și politice profunde. În 2008, tăierea principalelor cabluri de internet în apropiere de Alexandria (Egipt) ne-a oferit prima imagine a consecințelor pentru utilizatori și afaceri din regiunea Golfului și India.
Punctele strategice cheie, cum ar fi Canalul Suez și Melaka (Malaezia), rămân la fel de relevante astăzi ca și în trecut. De exemplu, cea mai mare parte a traficului de date dintre Asia și Europa trece prin Egipt (Alexandria, Canalul Suez). Alte puncte critice includ insula Luzon (Filipine) și insula Hormuz (Iran). Diversitatea rutelor de trafic de date a crescut prin cabluri terestre. Cablurile terestre le înlocuiesc din ce în ce mai mult pe cele submarine. Drumul Mătăsii Digital (DSR), parte a inițiativei One Belt – One Road a Chinei, își propune să acopere Eurasia cu cabluri de fibră optică așezate de-a lungul căilor ferate și conductelor de energie nou construite.
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Foto: pixabay.com