Internetul a devenit, cu siguranță, locul de pe care canadienii consumă cele mai multe știri, fie că este vorba de branduri media sau de site-urile unor giganți digitali.
Statistics Canada raportează că „veniturile din exploatare ale editorilor de ziare canadieni s-audiminuat până la 2,1 miliarde de dolari în 2020, în scădere cu 21,9% față de 2018”. Această tendință descendentă se întâmplă deja de câțiva ani, iar pandemia a agravat situația. Din ce în ce mai multe posturi de știri și ziare se închid. Nouă mari cotidiane urbane au încetat să-și mai tipărească edițiile în ultimele luni, în parte din cauza pierderii veniturilor din reclame în favoarea giganților tehnologiei.
Organizațiile de știri se luptă să țină pasul cu schimbările din industrie și să își reînnoiască modelul de afaceri, rămânând în același timp viabile financiar fără intervenția guvernului. După cum arată Națiunile Unite, „transformarea majoră a veniturilor din publicitate către rețelele sociale și motoarele de căutare în ultimul deceniu și creșterea puterii companiilor de internet care controlează tehnologia publicitară au erodat și mai mult bazele economice pentru pluralismul mass-media de știri, a slăbit diversitatea conținutului de știri și a făcut mai dificil pentru furnizorii de știri să reziste altor presiuni.”
Pentru a ajuta la remedierea acestei situații, guvernul federal a depus Bill C-18, Online News Act, modelat pe legislația australiană. Potrivit thestar.com, acesta urmărește să stabilească un nou cadru pentru a asigura corectitudinea pe piața canadiană de știri digitale și pentru companiile locale de știri independente, inclusiv organizațiile de știri din mediul rural, asigurându-se că mass-media de știri și jurnaliștii primesc o compensație echitabilă pentru munca lor. Mai precis, intermediarii de știri digitale precum motoarele de căutare sau serviciile de social media vor putea negocia acorduri cu mass-media canadiene pentru a le autoriza să difuzeze conținut media canadian pe platformele lor.
Abacus Data a efectuat un sondaj care a constatat că „majoritatea editorilor consideră că este important ca legislația să asigure că instituțiile de știri eligibile respectă standardele și etica jurnalistică, că știrile locale sunt protejate și au resursele necesare pentru a continua să funcționeze, dar doresc și ca motoarele de căutare să continue să funcționeze”.
Camera Comunelor a adus amendamente importante proiectului de lege – posturile de știri trebuie să fie „membri ai unei asociații jurnalistice recunoscute și să respecte codul de etică al unei asociații jurnalistice recunoscute sau să aibă propriul cod de etică, al cărui standarde de conduită profesională impun aderarea la procesele și principiile recunoscute ale profesiei de jurnalist, inclusiv corectitudinea, independența și rigoarea în raportarea știrilor și gestionarea surselor”. S-au modificat, de asemenea, criteriile de eligibilitate pentru a se asigura că jurnaliştii care deţin sau sunt parteneri în afacerile de ştiri iau în considerare un minim de doi angajaţi, ceea ce este important pentru editorii rurali mai mici.
Între timp, pe de o parte, editorii cer o trecere rapidă la implementarea legii, deoarece platformele online nu le compensează în mod adecvat conținutul creat de jurnaliști. Pe de altă parte, giganții digitali obiectează cu tărie, pe premisa că acest cadru de reglementare nu ține seama în mod corespunzător de valoarea pe care o oferă. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com