Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat că România dorește să reia negocierile cu privire la tezaurul rămas la Moscova, trimis spre păstrare în timpul Primului Război Mondial din 1916 și care nu a fost returnat niciodată.
Tezaurul de aproape 94 de tone de monede de aur, bijuterii și obiecte de artă a fost o sursă de fricțiuni timp de un deceniu. „Suntem în continuare interesați de progresul Comisiei mixte care se ocupă de tezaurul României, care a fost depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Nu am abandonat această problemă”, a spus Aurescu.
El a adăugat că o altă ședință a comisiei a fost amânată, din cauza pandemiei. „Contextul este de așa natură încât este dificil să organizăm astfel de întâlniri, dar este un subiect pe care continuăm să îl urmărim îndeaproape”, a spus Aurescu.
Sub presiunea Puterilor Centrale, care ocupaseră cea mai mare parte a României, la 2 decembrie 1916, Banca Națională a decis să mute tezaurul României la Moscova, pentru a asigura conservarea acestuia. În perioada 12-14 decembrie 1916, în Iașiul neocupat, au fost încărcate aproximativ 1.738 de cutii în 17 vagoane de cale ferată, în care aurul românesc era depozitat în lingouri și diverse monede. Potrivit documentelor oficiale, valoarea sa totală era, la acea vreme, de 314.580.456 lei și valorează acum aproximativ cinci miliarde de dolari, scrie BalkanInsight.
După Revoluția Rusă din octombrie 1917, bolșevicii comuniști au preluat puterea, iar Rusia nu a returnat tezaurul decât parțial în 1935, când Uniunea Sovietică de atunci a returnat 1.443 de cutii cu sigiliile sparte, pline cu arhive, documente și hârtii, cărți rare și religioase, dar fără aur.
O comisie interguvernamentală mixtă formată în 2004 de România și Rusia este în prezent singurul forum bilateral agreat de București și Moscova pentru a discuta subiectul.