◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.02.2024

ONU – Înaltul Comisariat
pentru Drepturile Omului.
Traficul de persoane

Traficul de persoane este a treia cea mai profitabilă activitate ilegală din lume, a declarat șeful ONU pentru drepturile omului, pe 19 octombrie 2023, menționând că scara sa globală necesită strategii coordonate și flexibile în întreaga lume (https://news.un.org/fr/story/2023/10/1139797): traficul de persoane și exploatarea pentru profit este una dintre cele mai vechi și mai odioase crime din lume, potrivit lui Volker Türk, Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului: „Unii estimează că este a treia activitate ilegală cea mai profitabilă din lume”, a declarat acesta la o conferință la Viena (Austria) privind combaterea traficului de persoane, adăugând că nici o regiune a globului nu este scutită de acest flagel.

Conform celor mai recente estimări globale, 49,6 milioane de oameni sunt forțați să muncească sau să se căsătorească în fiecare zi, cu 25% mai mult decât în 2016: „Aceasta este povestea a milioane de bărbați, femei și copii, exploatați sexual, supuși la muncă forțată, căsătorii forțate, trafic de droguri, servitute domestice, recoltare de organe și „alte orori”, a susținut el.

 

O piață de 3 miliarde de dolari pe an numai în Europa

Potrivit Oficiului Națiunilor Unite pentru Droguri și Crimă (UNODC), traficul de persoane este una dintre cele mai profitabile activități ilicite din Europa. Ar aduce aproximativ 3 miliarde de dolari pe an pentru grupurile criminale: „Acest lucru face o piață uriașă pentru infractorii care profită de cei mai marginalizați oameni”, a argumentat UNODC.

În secolul al XXI-lea, traficul de persoane continuă să prospere, în special atunci când conflictele armate, recesiunea economică, urgențele sanitare, insecuritatea alimentară, dezastrele cauzate de schimbările climatice și alte crize umanitare exacerbează vulnerabilitățile legate de crizele existente.

Potrivit șefului ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, formele de exploatare și tehnicile folosite de criminali continuă să evolueze. Tehnologia a amplificat piața traficului de persoane în ultimul deceniu, cu forumuri online, aplicații de socializare și site-uri web folosite pentru a recruta, a face publicitate și a vinde victime. Refugiații și migranții care fug de persecuție sau violență, sau care sunt în căutarea unei vieți mai bune, sunt expuși în mod deosebit, nu numai în țările lor de origine, ci și în țările gazdă, de-a lungul traseului, dar și la destinație: „Este alarmant să observăm cum copiii reprezintă o treime din totalul victimelor detectate”, a regretat domnul Türk.

 

Femeile reprezintă peste 70% din totalul victimelor

Femeile și fetele sunt afectate în mod disproporționat – ele reprezintă mai mult de 70% din totalul victimelor detectate la nivel mondial. Ele sunt în principal victime ale traficului în scopul exploatării sexuale și ale căsătoriilor forțate, în timp ce bărbații și băieții constituie majoritatea victimelor traficului pentru muncă forțată.

Pentru domnul Türk, traficul de persoane este o problemă gravă a drepturilor omului – nu numai din cauza încălcărilor și abuzurilor comise împotriva victimelor, ci și pentru că persoanele care trăiesc deja în situații de mare vulnerabilitate sunt cele mai expuse. În aceste condiții, trebuie abordate cauzele fundamentale ale traficului de persoane pentru a preveni producerea infracțiunilor legate de acest trafic.

Aceasta include măsuri de reducere a cererii de trafic în cadrul lanțurilor valorice globale, prin reglementarea comportamentului în afaceri și prin integrarea diligenței necesare în domeniul drepturilor omului în procesele de achiziții. De asemenea, trebuie asigurată asistența, protecția, accesul la justiție și remedii pentru victime, indiferent de statutul lor, de rezidență sau de disponibilitatea de a coopera cu agențiile de justiție penală din țările unde au fost agresate.

 

Emilian M. Dobrescu

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *