◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Cât de rău este pentru jurnaliştii care relatează de la proteste?

De mulți ani, jurnaliștii sunt criticați pentru acoperirea protestelor, fiind acuzați că nu reușesc să transmită în mod adecvat preocupările oamenilor care protestează.

Acest accent asupra modului în care protestele sunt acoperite de mass-media de știri rămâne o chestiune de dezbătut pentru cercetările în curs, dar există o altă parte a ecuației care beneficiază de puțină atenție: cum este pentru jurnaliștii care se confruntă cu proteste în timp ce le acoperă?

Un răspuns la această întrebare vine de la o cercetare realizată de Kaitlin C. Miller și Samantha Kocan, de la Universitatea din Alabama. Folosind un sondaj reprezentativ la nivel național, derulat printre jurnaliștii americani de la ziare și posturi de radio, Miller și Kocan examinează cum este pentru jurnaliști să acopere protestele, cum îi afectează personal și profesional și cum atitudinile lor cu privire la rolurile și scopurile jurnalismului pot fi conectate cu hărțuirea pe care o suferă în timp ce acoperă aceste manifestări.

Un raport UNESCO din 2020 a rezumat starea sumbră a lucrurilor: „Sute de jurnalişti din întreaga lume care încearcă să acopere protestele au fost hărţuiţi, bătuţi, intimidaţi, arestaţi, puşi sub supraveghere, răpiţi şi le-au fost deteriorate echipamentele. Alții au fost ținuți în izolare, umiliți, sufocați sau s-a tras asupra lor cu muniție neletală, precum și cu muniție reală.”

Riscurile tot mai mari pentru jurnaliștii care acoperă protestele pot fi înțelese ca parte a unui val mai larg de amenințări împotriva presei din întreaga lume. Acest abuz intensificat asupra jurnaliştilor este cel mai dăunător în regimurile autoritare şi în locuri precum Mexic – unde jurnaliştii continuă să fie ucişi într-un ritm alarmant – dar şi în ţări occidentale, despre care se presupune că profesioniștiimass-media sunt de mult „în siguranţă”, dar jurnaliştii se confruntă cu atacuri și hărțuire.

Deci, cât de rău este pentru jurnaliştii care acoperă proteste? „Ar fi nedrept să sugerăm că acoperirea unui protest este în mod inerent o experiență proastă, dar este demn de remarcat faptul că aproape jumătate dintre jurnaliștii chestionați au spus că au experimentat frică. În timp ce puțini jurnaliști au raportat răni fizice grave, aproximativ 12% au spus că au suferit răni fizice ușoare, iar aproximativ 22% au spus că sănătatea lor mintală a avut de suferit ca urmare a demonstrațiilor despre care au relatat”, explică cercetătorii, care adaugă că atunci când un jurnalist a experimentat mai des abuz și ostilitate din partea protestatarilor încearcă să-și modifice situația profesională – cere să nu mai acopere manifestații sau ia în considerare părăsirea completă a profesiei. „Într-adevăr, 1 din 10 jurnalişti intervievaţi au declarat că s-au gândit să părăsească jurnalismul din cauza experienţei lor în acoperirea protestelor, iar un număr similar a raportat că apelează la servicii de sănătate mintală din cauza a ceea ce au întâlnit la aceste manifestații. Organizațiile și oamenii de știință deopotrivă trebuie să înceapă să se gândească la ce înseamnă acest lucru pentru democrație”, adaugă cercetarea citată de niemanlab.org. (redacția UZPR)

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *