OPINIE DE GAZETAR
În palmele pline de frunze multicolore ale Toamnei s-a aşezat întru odihna Nemuririi un suflet ales, strălucitor, poleit cu briliantele poeziei îngerilor, care a purtat numele de TEODOR CURPAŞ. Trecerea neaşteptată, fulgerătoare şi lină în Împărăţia lui Dumnezeu s-a petrecut ca o ,,minune a lumii” sub semnul sărbătoririi Sfinţilor arhangheli ,,Mihail şi Gavril”, dar şi a evangheliei dedicate ,,Învierii fiicei lui Iair”. Putem afirma, fără pretenţia de a exagera, că poetul Teodor Curpaş se înscrie în constelaţia sufletelor nobile vegheate îndeaproape de îngerii, care au venit în noaptea nemuritoarelor sărbători să-l conducă spre câmpiile magice ale Grădinii Raiului. La ceasul de taină au stat mărturie cuvintele Sfintei Evanghelii după Ioan, din cap. 5, alin. 24: ,, Adevărat, adevărat vă zic vouă: Cel de ascultă Cuvântul Meu şi Crede în Cel ce M-a trimis are viaţă veşnică şi la judecată nu va veni, ci s-a mutat de la moarte la viaţă”. Poetul profesor Teodor Curpaş ,,s-a mutat de la moarte la viaţă”. Domnia sa a ştiut să asculte cuvintele scripturistice ani şi ani de zile prin intermediul emisiunii GLASUL BISERICII, realizată pentru postul de televiziune NORD VEST TV, dar şi prin intermediul editorialelor şi articolelor publicate în ziarul Gazeta de Nord-Vest.
Prof. critic literar Ana Vacarciuc a scris despre prof.poet Teodor Curpaş în anul 2015, după lansarea primului volum intitulat OAMENI ŞI FAPTE, sub semnul premoniţiei: ,,Omul Teodor Curpaş a trecut prin lume cu multă înţelepciune, cu multă omenie, cu suflet mare adevărat. Prof. poet Teodor Curpaş nu i-a uitat pe confraţii dumnealui, poeţii, pentru că poetul cară în vers şoapte ce curg, întristări şi bucurii din amurg, câmp înflorit, fete jucând, cuget curat şi sat îmbrăcat în culori de curcubeu în zi cu soare, iar iarna în ninsori. Poetul e inima ce zvâcneşte mereu, vorbeşte cu soarele şi luna, împarte stele, în faţa lui munţii se supun, căi neumblate deschide umblând, spulberă dureri, vindecă inimi, e foc ce arde în tăcere, ce dezleagă enigme, mângâie dureri din întregul univers şi uite aşa cu un semn de bucurie le pune în vers”.
Volumul de poezii “ Rugă”, de referinţă pentru creaţia sa poetică, lansat de poetul Teodor Curpaş în 2015, ne dezvăluie universul existenţei sale interioare, care cuprinde în esenţa sa: interogaţiile religioase, sensibilitatea, virtuţile umane, iubirea mamei identificată cu puritatea celestă, patriotismul de fină substanţă cu “rugile” aşezate în poeme şi adresate divinităţii. Observaţiile poetice sunt diverse şi imprevizibile, iar pe alocuri poetul cade voit într-un descriptivism contemplativ, care are menirea de a scoate în evidenţă magia poeziei autentice. Chiar dacă înmormântarea poetului Teodor Curpaş s-a petrecut sub …,, mândra glăsuire a pădurii de argint…”a Toamnei, după cum scria poetul Mihai Eminescu într-una din poeziile sale, în sufletele noastre, luminate de poemele sale originale, s-a strecurat o primăvară nepământeană. Iată ce scria domnia sa în poemul CONDUS: “Aş vrea ca, poate pentru prima oară/ Să-mi fie înmormântarea-n primăvară/ Cu clar de stele şi lună sfioasă…”. Doar iubita este martora unor insomnii, a unor viziuni generate de obsesia morţii: “ Ţi-am spus, iubito! Am insomnii./ Şi-i vãd pe toţi în haine negre,/ Pregătiţi de concertul de gală/ Mi-e groazã, iubito! Am insomnii/”.
Cartea ,,Marea minune a lumii”, semnată de prof. poet Teodor Curpaş, care a apărut la Editura ,,Steaua Procion” din Bucureşti în 1998, a fost prefaţată Gheorghe Bulgăr, distinsul profesor filolog, din care am selectat câteva consideraţii critice: ,,…Fondului umanist, definitoriu pentru lirica transparentă a unui tradiţionalist devotat tezaurului nostru poetic de secole, se adaugă reverberaţiile splendorilor naturii care au inspirat pe toţi marii poeţi, încât ,,marea minune a lumii” nu sunt doar vlăstarele umane ce se ridică şi se afirmă creator, dar sunt deopotrivă icoanele strălucite ale naturii, ale universului…” Poemele poetului Teodor Curpaş sunt nişte perle ale existenţei sale, despre care au scris foarte mulţi poeţi, critici literari, scriitori, în care, dacă le citeşti cu atenţie, te vei regăsi cu trăirile tale ca într-o carte deschisă, “ de inimă, minte şi credinţă “.
Teodor Curpaş, profesor, poet, editorialist, redactor şi realizator de emisiuni de televiziune s-a născut la 20 aprilie 1939 în localitatea Lazăreni, jud. Bihor. În anul 1964, a absolvit Facultatea de filologie din Cluj Napoca. De-a lungul vieţii sale a desfăşurat ,,o prodigioasă activitate în domeniul învăţământului sătmărean. Ani şi ani de zile a fost: profesor, director de liceu, director al Casei Corpului Didactic, inspector şcolar adjunct, consilier local, dar şi preşedinte al Clubului de fotbal OLIMPIA Satu Mare . În anul 1995 a primit titlul de ,,Doctor Honoris Causa” din partea Universităţii din Ujgorod. A înfiinţat revistele şcolare: ,,Poteci”, la Liceul nr.3, ,,Şcoala sătmareană”, care a apărut sub tutela Casei Corpului Didactic din Satu Mare, precum şi revista ,,Tehnicus” a Liceului industrial UNIO. A avut o activitate publicistică intensă şi susţinută în presa şi antologiile sătmărene. A fost profesor de Limba și literatura română, poet, realizator de emisiuni la Nord Vest TV și jurnalist la Gazeta de Nord-Vest”.
Misiunea pământeană a prof. poet Teodor Curpaş s-a înfăptuit cu mare generozitate şi multă dăruire sufletească pentru semenii din cercurile de prieteni apropiate domnie sale. Poate că acest om de cultură, scriitor şi poet, de o mare valoare umanistă, literară şi un altruism debordant, ar merita să primească postmortem titlul de ,,Cetăţean de onoare al municipiului Satu Mare”. Nimeni din cei care au bătut la uşa sufletului său n-a plecat dezamăgit pentru că fiecare a primit în dar soluţiile cele mai liniştitoare, care au luat de pe umerii lor poverile trecătoare ale vieţii. Cred că prof. poet Teodor Curpaş a reuşit să schimbe ceva în sufletele tuturor acelora care l-au cunoscut pe tot parcursul vieţii sale. În poemul ,,Lumina” găsim motivaţia declarată a misiuni sale pământene, care a fost frumoasă ca o seară de Crăciun luminată de ,,Steaua” tainică, care a vestit Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos:“ Voi înfăptui o mare schimbare/ Cu gândul ce mut mă alină/ Cu vorba lui Ghoethe: Lumină !/Cât mai multă lumină”. Cred(em) cu tărie că prof. poet Teodor Curpaş a păşit cu zâmbetu-i cald şi încurajator pe tărâmul plin de ,,Lumina cea adevărată” a Împărăţiei lui Dumnezeu.
DUMITRU ŢIMERMAN / UZPR