Instituțiile financiare mondiale actuale nu reușesc să sprijine țările care au cea mai mare nevoie. Vorbind la Paris, la deschiderea Summit-ului pentru un nou pact financiar global, pe 22 iunie 2023, secretarul general al ONU a subliniat că „sistemul actual este învechit, disfuncțional și inechitabil, iar arhitectura financiară internațională „a eșuat în misiunea sa de a oferi o plasă de siguranță globală pentru țările în curs de dezvoltare (https://news.un.org/fr/story/2023/06/1136372, postat pe 22 iunie 2023: instituțiile bacare și financiare mondiale, în special Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional (FMI), create în urmă cu aproape 80 de ani, „nu mai sunt capabile să răspundă nevoilor secolului al XXI-lea”. Antonio Guterres a dat exemplul drepturilor speciale de tragere, care se alocă în funcție de contribuția fiecărei țări membre a FMI, alocate de această instituție în 2021: țările Uniunii Europene au primit 160 de miliarde, față de numai 34 miliarde pentru țările africane. Cu alte cuvinte, „un cetățean european a primit în media de 13 ori mai mult decât un cetățean african”…
Secretarul general al ONU a solicitat mai multe reforme, inclusiv reducerea datoriilor: în iunie 2023, 52 de țări erau în situația de a intra în incapacitate de plată sau periculos de aproape de a face acest lucru. Antonio Guterres a pledat pentru crearea unui mecanism de scutire a datorilor care să prevadă suspendarea plăților, termene mai lungi de împrumut și rate mai mici: „Mulți lideri se confruntă cu o alegere dificilă: să achite datoria țării pe care o conduc sau să asigure nevoile populației… Multe țări africane cheltuiesc astăzi mai mulți bani pentru achitarea datoriilor decât pentru asistența medicală”, a continuat șeful ONU.
De aceea, Antonio Guterres a solicitat un nou Bretton Woods, adică reforme pentru recuperarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), stabilite de ONU pentru a fi atinse până în 2030, în valoare de 500 de miliarde de dolari pe an. El a sugerat ca liderii mondiali să fie de acord să extindă finanțarea de urgență către țările care au nevoie, redirecționând, pe o scară mai mare, drepturi speciale de tragere (DST) neutilizate sau utilizând alte mecanisme inovatoare pentru a crește lichitatea globală.
Liderii mondiali ar trebui, de asemenea, să instituie un mecanism pentru a emite automat DST în perioade de criză și pentru a le distribui după cum este necesar țărilor member FMI. De asemenea, pot pune un preț pe carbon și pot pune capăt subvențiilor pentru combustibilii fosili pentru a le realoca către utilizări mai durabile și mai productive. „Putem să facem toate acestea acum și să realizăm astfel un pas uriaș către mai multă justiție. A sta nemișcat nu este o opțiune”, a mai spus șeful ONU.
Edith-Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială
Emilian M. Dobrescu, UZPR
Foto: Wikipedia