O rețea socială este o încrengătură de persoane cu scopuri comune aparent, care se aseamănă cu rețele tehnice (rețeaua de telefon, de apă sau de gaz metan), cu deosebirea că în rețeaua socială punctele de contact sunt oamenii cu scopurile și țelurile lor specifice.
O rețea socială este și rețeaua de utilizatori Internet, bazată pe anumite site-uri web pe care utilizatorii se pot înscrie și interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși. Aceste rețele sociale fac parte din fenomenul global numit Web 2.0. Membrii unei rețele de utilizatori internet comentează, de regulă, un subiect comun pentru o perioadă de timp, apoi trec la alt subiect ș.a.m.d. Rețele sociale au lideri de opinie, ca pretutindeni unde acționează oameni, lideri care – prin exemplul lor – oferă membrilor reței informații, de regulă fără a menționa sursa acestor informații, care astfel devin/pot fi considerate opiniile lor, la care aceștia au acces, dar pe care fiecare membru le înțelege și le aplică cum crede fiecare.
Primele trei mari rețele sociale planetare de utilizatori internet sunt: Facebook (cca 1,3 miliarde utilizatori), You Tube (cca 1 miliard) și Twitter (cca 1 miliard). Pentru a ilustra amploarea fenomenului rețelelor sociale, menționăm că numai în țara noastră exsită peste 90 de rețele sociale (vezi Listă de rețele de socializare românești – Wikipedia).
Într-o rețea socială nu știi, de regulă, cu cine comunici și nici ce scop real/ascuns poate avea acesta. De aceea, trebuie să fim foarte atenți cu aceste aspecte pentru a evita surprize viitoare, legate de counicarea virtuală, care se poate finaliza cu comunicarea față în față, posibil să fie generată de o rețea socială – aici este cel mai mare pericol al unie rețele sociale, în plan individual, dar și pericolele sociale trebuie avute în vedere (participarea la acțiuni negreate guvernamental în statul repsctiv, care pun în pericol siguranța acelui stat, care îl pot aduce pe participantul individual în situații inedite, care să-i pună apoi siguranța și existența în pericol…
De aceea, fenomenul rețelelor sociale trebuie să fie reglementat la nivel universal – poate de către Organizația Națiunilor Unite (ONU) – pentru că reprezintă o forță care schimbă lumea, schimbă conducători politici nedoriți sau influențează plenar opiniile sociale, așa cum s-a întâmplat în timpul Primăverii arabe (o serie de mișcări de protest, care au avut loc în mai multe țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord începând cu sfârșitul anului 2010. În principal, acestea au avut loc în țări arabe unde domnea un regim autoritar sau totalitar).
Ștergerea informațiilor introduse benevol nu este prevăzută în rețeua socială, ele rămânând înregistrate chiar dacă sunt greșite sau devin cu timpul depășite (vezi Rețea de socializare-Wikipedia), iar lipsa de reglementări clare deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor private sau chiar intime ale utilizatorilor, cu atât mai mult cu cât majoritatea lor sunt foarte tineri și încă nefamiliarizați cu pericolele Internetului.
Primele rezultate ale unor studii întreprinse de o echipă de cercetare de la Universitatea Texas din Austin (SUA) și de Joshua Tucker de la Universitatea din New York, care au lucrat în tandem cu cercetători Meta au oferit o perspectivă a impactului algoritmilor de social media asupra a ceea ce înțeleg utilizatorii: studiile au constatat că modificarea algoritmilor, care ajută la clasificarea știrilor și a elementelor de căutare pe rețelele sociale, a influențat ceea ce oamenii au văzut în fluxurile lor de informații, fără să le schimbe convingerile politice. Președintele pentru afaceri globale al Meta, Nick Clegg, a scris că aceste noi studii recente se adaugă „la un număr tot mai mare de cercetări care arată că există puține dovezi despre platformele de socializare Meta, care provoacă polarizarea afectivă dăunătoare sau că au efecte semnificative asupra atitudinilor, credințelor sau comportamentelor politice cheie. Free Press, o organizație non-profit din SUA, care militează pentru reforma mass-media, a declarat la rândul ei că Meta a denaturat studiile, adăugând că acestea au fost limitate și au avut loc într-o „perioadă de timp restrânsă”.
Site-ul Avantajele și dezavantajele rețelelor de socializare – Doza de Sănătate (dozadesanatate.ro) prezintă avantajele (1. Inspiră oamenii să-și îmbunătățească sănătatea; 2. Ne permit să ne conectăm cu oameni din întreaga lume; 3. Ne permit să comunicăm instantaneu; 4. Oferă știri în timp real; 5. Sunt instrumente de aplicare a legii; 6. Măresc vizibilitatea brand-urilor; 7. Pot îmbunătăți performanța școlară; 8. Ajută oamenii timizi sau izolați să se conecteze cu ceilalți; 9. Le permit oamenilor să împărtășească cunoștințele și să învețe; 10. Oferă inovație și versatilitate) și dezavantajele rețelelor sociale (1. Pun în pericol confidențialitatea; 2. Te fac să fii ținta agresiunii cibernetice, pedofiliei și sextingului; 3. Răspândesc informații false sau nesigure; 4. Reduc interacțiunile față în față; 5. Întrerup ciclul de somn; 6. Te fac mai sedentar; 7. Afectează negativ performanța școlară dacă sunt utilizate prea des; 8. Pot crește riscul tulburărilor psihice; 9. Reduc productivitatea; 10. Te expun la escrocherii și furt de identitate). Apreciem că avantajele prezentate se pot transforma foasrte ușor în dezavantaje, deci, pe ansamblu, folosirea rețelelor sociale, nu de socializare – fiindcă se presupune că socializarea s-a început în cadru familiei, școlii și direct în societate – deci, dezavantajele sunt, preponderente în raport cu avantajele, numai că utilizatorii le înțeleg numai după ce le simt cncret concret în caz lor…
La noi în țară, organizația Frontex a propus un „Ghid pentru utilizarea rețelelor de socializare” (0020.0025_ro_04.pdf (europa.eu)), deci încă o dată ne aflăm în fața înțelegerii greșite a fenomenului, care este social, nu de socializare… Firma Bitdefender a realizat, de asemenea, un „Ghid privind securitatea în rețelele sociale și controlul parental în mediul online” (securitatea-in-retelele-sociale-si-controlul-parental (dnsc.ro)), de 15 pagini, în cadrul campaniei de conștientizare a riscurilor de securitate cibernetică, derulată în România sub egida ECSM de către CERT-RO. Chiar și Uniunea Europeană s-a declarat interesată de reglementarea funcționării rețelelor sociale, fără să ofere încă o reglementare în acest sens…
Apreciem că sunt foarte greu, dacă nu imposibil de reglementat algoritmii de fucnționare a rețelelor sociale, algoritmi supuși permanent creativității și ingeniozităii umane infinite, în raport cu cadrele de funcționare efectivă a rețelelor sociale. Deci, nu trebuie să ne preocupăm prea mult de acest domeniu, care se va „autoreglementa” din mers, ca multe alte fenomene sociale universale, care nu au reușit să fie reglementate/formalizate până acum de către oameni.
Emilian M. Dobrescu