◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro13.07.2024

Un Palat de secol XIX în inima Bucureștiului. 140 de ani de la fondarea sediului Ministerului Agriculturii

În inima Bucureștiului, pe Bulevardul Carol I, la nr. 4, privirea îți este atrasă de un impozant palat de sfârșit de secol XIX, clădire despre care se spune că va intra într-un viitor apropiat în proces de restaurare și renovare.

Să rememorăm câteva date privitoare la acest aspectuos palat, a cărui piatră fundamentală s-a pus la data de 30 septembrie 1884. În urmă cu 140 de ani, era destinat a găzdui sediul Ministerului Agriculturii, Industriei, Comerțului şi Domeniilor. Clădirea a fost terminată la roșu în anul 1895 şi inaugurată la 30 aprilie 1897. Este unul dintre puținele edificii din București care au păstrat neîntrerupt funcția de sediu al unei instituții ministeriale.

Palatul Ministerului Agriculturii este opera talentatului arhitect elvețian Louis Pierre Blanc, ridicat în stilul Renașteri franceze. Cunoscutul arhitect pune pe planșetă pentru bucureșteni edificii remarcabile, printre care se numără, de exemplu, sediul Institutului de Medicină şi Farmacie (1901-1902).

Poziția sa centrală, în raport cu sediul Guvernului, situat acum în Piața Victoriei, sau alte ministere amplasate în ultimele decenii lângă Palatul Parlamentului, coincide în mod fericit cu rolul jucat mult timp de agricultură în economia românească.

Dintre personalitățile care, de-a lungul timpului, au fost miniștri ai Agriculturii, îi amintim pe Dimitrie A. Sturdza, Mihail Kogălniceanu, Theodor Rosetti, Petre Carp, Alexandru Marghiloman, Nicolae Fleva, Ion Mihalache, Nicolae Filipescu, Alexandru Lahovari, Virgil Madgearu, Titu Maiorescu, Ion Gh. Duca, Ion C. Brătianu, Gheorghe Ionescu-Sişeşti ş.a. Cel mai lung mandat în fruntea acestui minister îl are până acum Angelo Miculescu, timp de 4 ministeriate (3137 de zile).

Acest râvnit minister, cu noua sa titulatură, fusese reorganizat la 30 martie 1883, având în frunte pe Ion Câmpineanu fiind, am putea spune, un fel de Minister al Economiei Naționale. Menționăm că, în acea vreme, datorită importanței sale, avea al doilea buget ca mărime, după cel al Ministerului de Război. Ridicarea unui sediu propriu era mai mult decât necesară.

De-a lungul timpului, această instituție a purtat diverse denumiri: Ministerul Agriculturii Comerțului și Lucrărilor Publice (1862), Ministerul Agriculturii, Industriei, Comerciului şi Domeniilor (1883), Ministerul Agriculturii și Domeniilor (1909), Ministerul Agriculturii (1921), Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor (1972), Ministerul Agriculturii și Silviculturii (1975), Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (1989-1990), Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor (2000-2004), Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (2004-2009), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (2009 – prezent).

Să ne referim acum și la edificiul propriu-zis. Acesta este alcătuit din trei corpuri, o curte centrală, pătrată, prevăzută cu porți înalte, din fier forjat, spre bulevard, așezate simetric. Observăm la corpul central intrarea principală, străjuită de doi giganți, care sprijină un balcon generos, situat la etajul I, inclusiv un fronton curb, având câteva sculpturi alegorice, simbolizând belșugul acestor meleaguri. Părțile laterale ale imobilului, având fațadele spre stradă, sunt în stil corintic, cu frontoane și acoperișuri piramidale. Palatul are 4 niveluri, subsolul înălțat, construit din piatră masivă, fiind de fapt și soclul clădirii.

În prim plan se află un număr de patru figuri alegorice – cherubi – (figură decorativă de copil înaripat, folosită în mobila și arta decorativă a Renașterii italiene) reprezentând principalele activități economice. În partea stângă este expus simbolul comerțului, Hermes sau Mercur în latină, înfățișat printr-o caschetă cu aripioare, ținând sub braț câteva mărfuri. De asemenea, tot în acest registru arhitectural, la picioarele primului cherub sunt poziționate câteva parâme de corăbii, semnificând transportul de mărfuri, reprezentat de asemenea de o roată cu aripi, făcând trimitere la transportul de persoane și mărfuri pe calea ferată. Telecomunicațiile sunt reprezentate printr-un stâlp de telegraf, care semnifică poșta și telegraful. Agricultura, considerată cea mai importantă și mai benefică activitate economică românească, este simbolizată printr-un alt cherub, care ne trimite cu gândul la zeița agriculturii, Demetra sau Ceres, în limba latină. Aceasta are pe umăr un snop de spice de grâu, principala bogăție agricolă a României, precum și o seceră, pe care o are la brâu. Zeița mai are și un corn al abundenței cu struguri, mere și diverse fructe. O altă parte la fel de importantă a economiei românești este industria, reprezentată printr-un cherub care ține în mână o roată dințată.

Este interesant de observat faptul că spațiile interioare consonează cu simetria exteriorului. La parter sunt două săli de ședință principale, purtând numele a doi cunoscuți agronomi români: Gheorghe Ionescu-Șișești și Ion Ionescu de la Brad. Arhitectul Louis Pierre Blanc aplică aici din nou un model pe care îl va folosi atât la Palatul Universității din Iași, respectiv la Palatul Facultății de Medicină din București, în sensul că holul principal este însoțit simetric de două holuri generoase, laterale. La nivelul pardoselii este utilizat un mozaic, străjuit de coloane elegante, realizate de antreprize cu maeștri italieni.

Un popas în fața acestui palat poate oferi momente de reverie și de satisfacții inedite.

 

Tanța Tănăsescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *