◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro14.07.2024

Europenizare. Noi provocări

La sfârșitul lunii iunie 2024, liderii UE au ajuns la un acord pentru posturile cheie ale UE, după cum urmează: pentru postul de președinte al Consiliului European a fost ales fostul prim-ministru portughez António Costa, Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost desemnată pentru un nou mandat în această funcție, iar pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate a fost desemnată Kaja Kallas, prim-ministrul Estoniei.

 

Adoptarea regulilor Basel III. Consolidarea rezilienței băncilor

Modificările introduse prin Regulamentul (UE) 2024/1623 se concentrează asupra unor aspecte esențiale ale gestionării riscurilor: de la 1 iulie 2024, instituţiile bancare trebuie să implementeze măsuri de prudenţialitate mai restrictive; alte măsuri similiare au fost implementate în anii din urmă prin reformele Basel I şi Basel II.

Conform regulilor Basel III, băncile vor da credite şi mai greu decât până acum și astfel vom avea acces mai dificil la împrumuturi bancare. Partea bună este că riscul sistemic generat de falimentul unei bănci şi, eventual, de contagiunea spre alte bănci, scade mai mult.

 

Bilanțul activității OLAF în 2023

Investigațiile OLAF au stabilit că peste un miliard de euro cheltuiți din banii contribuabililor europeni ar trebui recuperați. De asemenea, anchetatorii OLAF au identificat alte 209 milioane de euro înainte ca acestea să fie cheltuite în mod necuvenit și au închis 265 de cazuri. Pe lângă fondurile UE care au ajuns în mâini greșite, OLAF a urmărit urmele contrabandiștilor, falsificatorilor și fraudatorilor vamali și a contribuit la aplicarea măsurilor de apărare comercială ale UE și a sancțiunilor în sprijinul Ucrainei, menționează instituția europeană în raportul său anual.

Performanțele OLAF în materie de investigații în 2023 sunt următoarele: a) a recomandat recuperarea a 1,04 miliarde de euro către bugetul UE; b) a împiedicat cheltuirea necuvenită a 209,4 milioane de euro din bugetul UE; c) OLAF a închis 265 de investigații, emițând 309 recomandări de urmărire către autoritățile naționale și ale UE; d) a deschis 190 de noi investigații, în urma a 1.178 de analize preliminare efectuate de experții OLAF; e) a raportat Parchetului European (EPPO) 79 de cazuri cu posibile infracțiuni penale.

 

Datoria publică

În 2023, datoria publică brută a Uniunii Europene a fost de 81,7% din PIB, în ușoară scădere față de 2022, însă în Zona Euro aceasta a fost de 88,6%. Între sfârșitul anului 2022 și sfârșitul anului 2023, 18 țări membre UE au înregistrat o scădere a raportului datorie/PIB, iar 10 țări membre UE au înregistrat o creștere, anunță Eurostat.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Portugalia (-13,3 pp), Grecia (-10,8 pp), Cipru (-8,3 pp), Croația (-4,8 pp) și Spania (-4,0 pp), în timp ce creșteri au fost înregistrate în Finlanda (+2,3 pp). pp), Letonia (+1,8 pp), România (+1,3 pp), Estonia (+1,1 pp), Luxemburg și Belgia (ambele +0,9 pp), Bulgaria (+0,5 pp), Polonia (+0,4 pp) și Lituania ( +0,2 pp), precum și Norvegia (+7,8 pp).

Datoriile au atins niveluri record, astfel că, la sfârșitul anului 2023, 13 din 27 de țări din UE au raportat rate datoria/PIB mai mari de 60,0 %, în timp ce cinci țări din UE au înregistrat rate de datorie/PIB de peste 100,0 %: Grecia a înregistrat cea mai mare rată datorie/PIB, de 161,9 %, urmată. de Italia (137,3 %), Franța (110,6 %), Spania (107,7 %) și Belgia (105,2 %). De cealaltă parte, cel mai scăzut raport datorie/PIB a fost înregistrat de Estonia cu 19,6 % din PIB, urmată de Bulgaria (23,1 %), Luxemburg (25,7 %), Danemarca (29,3 %), Suedia (31,2 %), Lituania ( 38,3 %) și Norvegia (44,3 %).

 

ESA – internet dincolo de nori

Agenția Spațială Europeană (ESA) studiază cum să construiască o mega-constelație de sateliți care să ofere „video 4K în buzunar” în bandă largă (Agenția Spațială Europeană pregătește „internet dincolo de nori” – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 14 iunie 2024): până de curând, sateliții trimiteau semnale de radiocomunicații de la poziționarea lor în atmosferă până la receptorii de pe sol, care apoi distribuiau aceste informații operatorilor de telefonie mobilă, hub-urilor de control al traficului aerian, precum și altor părți interesate.

Proiectul HydRON propus de ESA va crea o rețea de sateliți legați între ei în spațiu, care transmit semnale laser între ei și câteva rețele optice de la sol, în ceea ce ei numesc o „premieră mondială” pentru fibra optică aflată pe cer. Acest proiect, spune instituția, va oferi viteze de internet de aproximativ un terabyte pe secundă: „HydRON își propune să demonstreze prima rețea multi-orbită complet optică din lume… cu alte cuvinte, internet dincolo de nori”, a explicat ESA.

Proiectul HydRON a fost anunțat pentru prima dată în 2019, iar acum ajunge la sfârșitul fazei de proiectare. Proiectul are două părți – cercetare științifică și o „demonstrație timpurie”, care va testa prima rețea. HydRON va lucra cu sateliți pe orbită joasă, la o altitudine maximă de 1.000 km deasupra Pământului și cu sateliți geospațiali, cei mai înalt poziționați dintre toți sateliții, la cca 36.000 km altitudine. Astfel, pot avea acces la internet, „utilizatorii din teren, aflați în zone îndepărtate, dar fără acces disponibil în bandă largă”, se afirmă pe pagina web a proiectului HydRON.

 

Riscurile climatice în atenția băncilor

Băncile din Zona Euro fac progrese în contracararea riscurilor legate de climă, dar trebuie să facă mai mult, iar Banca Centrală Europeană (BCE) este pregătită să forţeze creditorii să acţioneze, dacă va fi necesar, a anunţat Claudia Buch, noul preşedinte al Consiliului de supraveghere al BCE (Deficienţele băncilor în privinţa riscurilor legate de climă, remediate până la sfârșitul anului – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 6 iunie 2024): „Aproape toate băncile văd riscurile legate de climă şi mediu ca riscuri financiare materiale şi îşi ajustează pas cu pas sistemul de gestionare a riscurilor”, a explicat oficialul BCE.

Oficialii sectorului bancar vor ca băncile să remedieze până la finalul lui 2024 deficienţele constatate de BCE în privinţa riscurilor legate de climă. Autorităţile de reglementare europene pun presiune asupra băncilor să-şi gestioneze afacerile luând în considerare riscurile legate de schimbările climatice, de la inundaţii şi secetă la tranziţia spre noi surse de energie.

BCE a înfiinţat un centru de expertiză dedicat schimbărilor climatice, care să consilieze băncile europene cum să încorporeze aspectele ce ţin de mediu în politica monetară şi supervizarea bancară. Aproximativ 12 persoane lucrează în noul centru, care colaborează cu echipele existente în interiorul BCE.

 

Emilian M. Dobrescu / UZPR

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *