◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro29.03.2024

Lansarea conferințelor Academiei Române „Conexiuni“

Academia Română lansează seria de conferințe „Conexiuni“, un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele sale misiuni, aceea de a oferi repere științifice și culturale autentice pentru națiunea română și de a stimula viața intelectuală. Conferințele sunt susținute de membri ai Academiei Române și de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarității.
 
Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate și sunt destinate publicului de orice vârstă și de orice formare intelectuală, umanistă ori științifică, specialiști afirmați sau tineri aflați la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar și chiar liceal, cu scopul de a orienta și a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacității analitice și manifestarea spiritului creativ.
 
Conferințele sunt înregistrate și publicate pe canalul YouTube al Academiei Române, fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook-uri editate de Editura Academiei Române și vor fi distribuite în biblioteci, universități, licee și librării.

Academician IOAN-AUREL POP
Președintele Academiei Române

Tentația istoriei?

Seria de conferințe „Conexiuni“ este inaugurată de președintele Academiei Române, academician Ioan-Aurel Pop, unul dintre reputații istorici români contemporani, profesor respectat și admirat de studenții săi, mentor și formator de caractere. Într-un discurs de 36 de minute, intitulat, incitant (și subversiv), Tentația istoriei, profesorul Ioan-Aurel Pop atrage atenția asupra riscurilor practicării și receptării discursului istoric, delimitând, categoric și nuanțat deopotrivă, practica amatoristă de demersul științific, onestitatea de reaua intenție. Între problemele nevralgice semnalate se află incongruența dintre istoria-cunoaștere și istoria-realitate, relativizarea adevărului istoric, construirea de adevăruri alternative, adoptarea perspectivelor extreme. Un exemplu: abordările vulnerabile de tipul „noi, românii, nu am fost nimic sau mai nimic în trecut“ versus „noi, românii, am fost totul în lume“, cărora le identifică sursele în două curente culturale românești dominante: cel europenist și cel protocronist. Dincolo însă de aspectele teoretice, președintele Academiei Române pledează pentru cunoașterea onestă și corectă a trecutului, pornind de la surse documentare: „Mesajul meu este de a căuta în continuare adevărul, căutarea adevărului rămâne misiunea fundamentală a istoricilor.“

Academician RĂZVAN THEODORESCU
Vicepreședinte al Academiei Române

Geopolitică și istorie în spațiul românesc

„Din toate datele care constituie istoria, geografia este singura care nu se schimbă niciodată.“ – de la acestă afirmație a lui Otto von Bismarck își începe academician Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române, conferința sa intituală Geopolitică și istorie în spațiul românesc, în care propune discutarea istoriei contemporane românești din perspectivă geopolitică asupra actualei Uniuni Europene. În această analiză este considerată fundamentală existența a două axe geopolitice, active în mod conjugat: axa euroatlantică și axa euromediteraneană, caracterizate, între altele, prin puternice direcții religioase și confesionale, care explică legătura indisolubilă între educația spirituală și modelarea economică a individului și a maselor, precum și determinarea psihologiilor comunitare. După o trecere în revistă a moștenirii istorice a poporului român, individualizat în spațiul răsăritean european prin două trăsăsături esențiale, latinitatea și statalitatea, cu tot cortegiul lor atitudinal și comportamental, profesorul Răzvan Theodorescu afirmă că intrarea în modernitate a poporului nostru este marcată de trei proiecte statale, singurele proiecte de țară ale României până acum: Unirea din 1859, Independența din 1877 și Marea Unire din 1918. Proiecte realizate de „două generații de oameni stat“, „toți oameni ai cărții, aproape toți membri ai Academiei Române“. În așteptarea unui proiect de țară contemporan, academicianul Răzvan Theodorescu semnalează că „oamenii politici români – dintre care niciunul nu poate pretinde statura de om de stat – au măcar datoria de a reflecta la acest trecut și de a învăța ceva din el.“

Profesorul GEORGES BANU
Membru de onoare al Academiei Române

Membru de onoare al Academiei Române, președinte de onoare al Asociației Internaționale de Critici de Teatru și profesor la Universitatea Sorbonne Nouvelle Paris III, una dintre cele mai prezente personalități românești în spațiul cultural european, Georges Banu, critic și eseist de teatru, propune Academiei Române, în cadrul proiectului „Conexiuni“, două conferințe: Scena lumii (23 de minute) și Iubire și neiubire de teatru.

Scena lumii

Născută în antichitate, tema lumii ca teatru străbate istoria, domină epoci și ajunge până în zilele noastre, punând încă de la început problema rolului jucat de fiecare om și problema libertății. Dacă antichitatea crede că fiecare om are de jucat în lume un rol predestinat, conferit de voința divină, odată cu apariția Iluminismului, perspectiva se schimbă și ideea rolului atribuit, predeterminat, este abandonată în favoarea ideii liberului arbitru: omul își alege singur rolul pe care îl are în societate. Motivul lumii ca teatru fusese însă mult prea puternic afirmat în opera lui Shakespeare, pentru a putea fi multă vreme ocultat. Iar Shakespeare crease un dialog constant și profund între cele două entități, care se revelează reciproc. Teatrul a creat roluri care definesc varietatea umană și a furnizat „un abecedar, o carte de interpretare a lumii“. Astfel, pe scena lumii ne aflăm cu toții, personaje de ficțiune, caractere istorice și oameni obișnuiți, iar profesorul Georges Banu ne învață cum putem face ordine în haosul lumii cu ajutorul teatrului, cum situațiile de teatru luminează situațiile noastre de viață, cum ne putem apăra de confuzia lumii noastre. „Totul se joacă între scena lumii și forfotul lumii, în această opoziție dintre rol și persoană, dintre claritate și imprecizie.“

Iubire și neiubire de teatru

Conferința Iubire și neiubire de teatru aduce în prim plan ambivalența teatrului, conceput între expresie artistică perenă și experiență a vieții. Specialist în teoria spectacolului și în istoria artei teatrale, profesorul Georges Banu propune o analiză succintă și obiectivă asupra ambiguității teatrului, ale cărui elemente alcătuiesc o lume intermediară, aflată între repere reale și încarnarea artistică a scenei. Marii dramaturgi ai literaturii au propus umanității figuri emblematice și mereu actuale, puse în valoare sau disipate de prestația actorului care le întruchipează la un moment dat. Deși teatrul se bazează pe un suport al textului scris, efemeritatea lui se raportează la succesiunea interpretărilor actoricești. Astfel devine o expresie a permanentei înnoiri, mizând pe relația complexă dintre actor și personaj. Chiar dacă teatrul este contestat sau iubit, misiunea sa este de a ne aduce împreună într-un rit comunitar, într-o viață pe care avem impresia că am trăit-o aievea.

Conferințele „Conexiuni“ constituie un proiect de lungă durată al Academiei Române. În scurtă vreme vom publica conferințele acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, poetei Ana Blandiana și pr. prof. dr. Wilhelm Dancă, membri corespondenți.

În perioada următoare vor conferenția: acad. Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de științe medicale, acad. Marius Andruh, președintele Secției de științe chimice, acad. Florin Gheorghe Filip, președintele Secției de știința și tehnologia informației, acad. Mircea Flonta, acad. Gheorghe Păun, prof.univ. Mircea Dumitru și prof.univ. Nicolae Saramandu, membri corespondenți ai Academiei Române, prof.univ. Jean Askenazy și dr. ing. cosmonaut Dumitru Dorin Prunariu, membri de onoare ai Academiei Române, cercetătorii Magda Stavinschi, Manuela Nevaci, Bogdan Tătaru-Cazaban, Eugen Ciurtin.
 
Conferințele vor fi anunțate prin newsletter de Biroul de comunicare al Academiei Române. De asemenea, vă puteți abona la canalul YouTube al Academiei Române (https://www.youtube.com/channel/UCuuNmYFXGSVcBHuBKG0KxcA/videos), pentru a fi la curent cu publicarea tuturor înregistrărilor.
 
M.C.D

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *