În perioada 23-29 martie 2024, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București s-a desfășurat evenimentul „Nowruz – Festivalul Primăverii”, organizat de muzeu în colaborare cu: Ambasada Republicii Islamice Iran, Ambasada Indiei, Ambasada Republicii Kazakhstan, Ambasada Republicii Turkmenistan, Ambasada Turciei, Institutul Cultural „Yunus Emre” și Institutul Cultural al Republicii Islamice Iran.
Nowruz este un cuvânt compus, de origine persană, format din: nev „nou” și ruz „zi”, și denumește celebrarea începutului primăverii și a anului nou persan.
Se sărbătorește în ziua echinocțiului de primăvară și semnifică purificarea, renașterea vieții, pacea, armonia.
S-a extins în toate țările de pe vechiul „Drum al mătăsii”: Iran, Afganistan, Azerbaidjan, India, Irak, Kazakhstan, Republica Kârgâză, Pakistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Uzbekistan.
Începând cu anul 2009, a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO și data de 21 martie a fost declarată Ziua Internațională „Nowruz”.
În acest an, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti” din București, nowruz-ul a fost celebrat prin dansuri, cântece, workshop-uri, cât și prin realizarea unei expoziții în care țările participante au prezentat obiecte reprezentative pentru țara lor, din care nu au lipsit costumele populare și instrumentele tradiționale. Obiectele au fost completate cu informații scrise și broșuri turistice.
Astfel, Iranul s-a reprezentat prin costume populare din diverse zone ale țării: Azer, Quashquai, Abyaneh, partea de nord, instrumente muzicale tradiționale, covoare, ceramică în care predomină culoarea bleu și albastru și motive vegetale, antropomorfe și zoomorfe. Într-o altă vitrină au fost expuse cești și samovarul.
Piesa centrală a constituit-o „Haft Sin”, o masă pe care au fost expuse șapte obiecte reprezentative pentru începutul de an persan.
Toate denumirile acestora, în limba persană, încep cu litera S: salzeh „iarba de grâu încolțit”, samanu „un fel de budincă de grâu germinat”, senjed „fructul uscat de măslin sălbatic”, sir „usturoi”, somāq „sumac sălbatic”, serkeh „oțet din struguri sau din măr”, seeb „măr.
Acestora li s-au adăugat alte obiecte pline de semnificații: „Coranul”, oglinda, simbolul „reflecției, frumuseții, purității”, lumânările, simbolul „luminii, speranței, productivității”, o farfurie cu grâu încolțit, simbolul vieții.
În broșura „Bijuteriile Iranului” sunt menționate: cinci curiozități despre Iran, scriitori și oameni de știință, opere traduse în limba română, cele 13 situri din patrimoniul intangibil și cele 28 din patrimoniul tangibil admise pe Lista UNESCO, insulele, grădinile, artizanatul în care sunt renumite: obiectele din ceramică, obiecte din sticlă și oglinzi gravate manual, covoarele cu motive florale, animale, umane, în culorile: roșu, maro, albastru puternic. Din deliciile bucătăriei iraniene au fost amintite: jujeh kebak „frigărui de pui”, desertul Sholeh Zard, infuzat cu șofran, Gaz „desert cu aromă de trandafir”, baklava, bundică cu orez, bastani sonnati, kateh, morgh-e, shekam por, sholeh zard, tahchin, borani, dolmeh-barg, havij bastani, kuku-bademjan, sohan asali.
Turkmenistanul s-a reprezentat prin cărți, costume populare, covorașe, instrumente muzicale, fotografii, drapelul țării.
În expoziția Republicii Kazakhstan, piesa centrală a fost o secțiune dintr-o iurtă în interiorul căreia erau expuse covoare, perne, o masă joasă, rotundă, o ladă de zestre de culoare albă cu aplicații aurii, tablouțe și instrumente muzicale și alături o rochie de mireasă. Au fost expuse și bijuterii, fotografii, obiecte de vestimentație.
Turcia a prezentat interiorul unei locuințe, în care pe un covor situat direct pe podea, s-au aflat: perne, o masă rotundă, ceainicul și cești pentru cafea, pictate cu cele două motive reprezentative, laleaua și garoafa; lampă de gaz, minibalanță.
În expoziția Indiei au predominat figurine cu animale și păsări, expresie a mitologiei sale bogate: vaca, simbolul sacralității, al îndeplinirii dorințelor, mântuirii, bogăției materiale; calul, întruchiparea robusteții, neînfricării, cămila, simbolul puterii, al protecției, al depășirii dificultăților, broasca țestoasă, animalul protector și salvator datorită carapacei sale și întrupării în sine a zeului Vishnu, păunul, simbolul dragostei, frumuseții, armoniei. Au fost expuse și sariuri și figurine de bărbați cântând la diverse instrumente muzicale.
Broșura turistică prezentă în expoziție recomandă aspecte ale culturii și civilizației indiene, precum: Fortul Roșu, Fortul Agra, Taj Mahal, Palatul Mysore, Memorialul Victoria, Charminar, Monumente Khajuraho, Fortul Jaisalmer, Templul Soarelui Konark, Poarta Indiei, Moscheea Jama Masjid, Bazilica Bom Jesus, practici precum, yoga și ayurveda, cât și peisaje încântătoare și relaxante.
Expoziția de la Muzeul Satului a reușit, într-adevăr, să ofere o modalitate sintetică și esențializată de cunoaștere a specificului național al țărilor implicate în desfășurarea ei, un model de interculturalitate, de colaborare și prietenie între diverse țări al lumii, să transpună spiritul uman într-o atmosferă de sărbătoare și revigorare.
Elena Trifan/UZPR
Un comentariu pentru “Nowruz – Festivalul Primăverii, la Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”,
din București”
PREZENTAREA SUCCINTA A ACESTEI EXPOZITII VALOROASE DIN LUMEA ASIATICA, MAI PUTIN CUNOSCUTA DE NOI REPREZINTA TALENTUL DEOSEBIT AL AUTOAREI.
MULTUMIM CA MAI EXISTA ASEMENEA IUBITORI DE ARTA, TRADITII CARE NE POT ADUCE INFORMATII INTERESANTE OE ACEASTA CALE.