◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro17.04.2024

România.
Alte recorduri uimitoare

Bonusuri primite de conducerea ASF în 2023 și 2022

Conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a primit bonusuri de peste 720.000 de lei (144.000 de euro) în 2023, anul în care s-a înregistrat falimentul Euroins, unul dintre cei mai mari asigurători din România (https://evz.ro/euroins-a-falimentat-dar-conducerea-asf-si-a-primit-bonusurile-de-performanta.html, postat pe 17 ianuarie  2023): cel mai bine plătit a fost fostul președinte al ASF, Nicu Marcu, care a încasat 122.262 de lei (27.700 de euro) ca bonus, pe lângă salariul său anual de peste 178.000 de euro. Marcu a câștigat, în 2022, o indemnizație de 892.533 de lei net. El a avut un salariu lunar  (28.889,33 de euro brut), mult mai mult decât lideri politici europeni,  precum cancelarul Karl Nehammer (23.840 de euro), președintele francez Emmanuel Macron (13.687 euro brut) și președintele român Klaus Iohannis (5.100 euro brut). Pentru modul discreționar în care a condus ASF, Nicu Marcu a fost înlocuit de Alexandru Petrescu, la propunerea PSD, în decembrie 2023.

Deputatul USR Claudiu Năsui a reușit să obțină în instanță informații despre veniturile celor nouă membri ai Consiliului ASF, care au depășit 1,5 milioane de euro în 2022…

 

Numărul cazurilor de cancer

Numărul de cazuri de cancer nou diagnosticate a urcat în 2023 cu 21%, comparativ cu 2022, iar numărul pacienților cu această boală a ajuns la peste 550.000 în 2023, conform datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) (https://cursdeguvernare.ro/crestere-21-numar-cazuri-cancer-nou-diagnosticate.html): numărul cancerelor nu indică în mod obligatoriu creșterea incidenței acestei boli, ci, poate fi efectul combinat al campaniilor de conștientizare în rândul populației, al programelor de screening gratuit derulate și al creșterii numărului asiguraților care merg anual la analizele obișnuite pentru controlul sănătății. Câteva dintre motivele pentru care cancerele sunt diagnosticate târziu și nu reflectă situația reală sunt următoarele, conform unui studiu realizat de Medisprof Cancer Center: a) 61% dintre români merg la medic doar atunci când au o problemă de sănătate; b) 40% din români nu și-au făcut niciodată un examen de screening pentru cancer; c) doar 16% din respondenți merg anual la controale preventive.

În fiecare an, în România se înregistrează peste 20.000 de decese evitabile din patologia oncologică, cu peste 45% mai multe faţă de media europeană. Datele Registrului European privind Inechităţile în Cancer arată că România: 1. înregistrează „cea mai ridicată” rată de mortalitate prematură prin cancer de sân şi cancer de col uterin din Europa; 2. țara noastră are a patra cea mai ridicată rată de mortalitate prematură prin cancer pulmonar.

 

Numărul persoanelor benficiare de ajutor social

Numărul beneficiarilor de ajutor social (venit minim garantat) a fost, în luna noiembrie 2023, de 165.343 de persoane, cu 4.586 mai multe faţă de luna octombrie 2023, potrivit datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS).

Suma medie plătită în luna noiembrie 2023 de statul român beneficiarilor de ajutor social a fost de 300,53 lei, în timp ce suma totală plătită s-a ridicat la 49,7 milioane de lei. Cei mai mulţi beneficiari au fost înregistraţi în judeţele Dolj (10.665), Bacău (9.002), Teleorman (7.899) şi Buzău (7.727), iar cei mai puţini în Bucureşti (271) şi în judeţele Ilfov (866) şi Timiş (1.373). Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj (398,70 lei), Covasna (373,68 lei), Braşov (365,97 lei) şi Mureş (363,09 lei).

Familia formată dintr-o singură persoană primește ca ajutor social 169 lei. Venitul minim garantat (VMG) este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Ajutorul se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

 

Prețul terenului arabil și al pășunilor

În România prețul terenului arabil a crescut peste nivelul înregistrat în state ca Franța, Bulgaria sau Ungaria (https://cursdeguvernare.ro/terenul-arabil-din-romania-mai-scump-decat-cel-din-franta.html, postat pe 21 decembrie 2023): astfel, în România prețul mediu a urcat în 2022 la 8.051 euro/hectar, conform datelor comunicate de Institutul Național de Statistică (INS). În Bulgaria este 7.303 euro, în Franța se situează la 6.130 euro, Estonia – 5.730 euro, Ungaria – 5.240 euro, Lituania – 5.021 euro, Slovacia – 4.790 euro, Letonia – 4.420 euro, Croația 3.700 euro. În cazul Franței, INS precizează că este o diferență legată de definiția terenului arabil.

În România, terenul arabil este cel lucrat (arat sau cultivat) în mod regulat, în general în cadrul unui sistem de rotație a culturilor. Potrivit datelor disponibile pentru 19 state membre ale UE în anul 2022, prețurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 3.700 euro în medie în Croația și un maxim de 233.230 euro în medie în Malta.

În ceea ce privește preţul mediu al păşunilor permanente în statele membre UE, în anul 2022, acesta a oscilat de la un minim de 1.887 euro/ha în Bulgaria până la un maxim de 46.305 euro în Luxemburg, în timp ce în România preţul mediu a fost de 5.671 euro/ha.

 

Rata abandonului școlar

România ocupă primul loc din Uniunea Europeana la acest indicator (Abandonul scolar in Romania, un fenomen grav. Cauze si posibile rezolvari (portalinvatamant.ro): în 2022 rata de abandon școlar la nivel de țară a fost de 15,6% în vreme ce media la nivelul Uniunii Europene a fost de 10%.

În țara noastră există o legătură directă a abandonului școla și, rata de sărăcie în ocupare la nivel național (acele persoane care, deși au un loc de muncă, nu obțin suficiente venituri pentru a trăi decent. Rata de sărăcie în ocupare în România este de 14,5%, în timp ce nivelul mediu european de sărăcie în ocupare este de 8,5%.

Printre cauzele generale și frecvente ale abandonului școlar în țara noastră se mai numără și dizabilitățile fizice, consumul de droguri, sarcin pentru fetele adolescente, rezultatele slabe obținute la școala, influența negativă, problemele de ordin social din familia repectivă.

Factorii care influențează negativ rata abandonului școlar sunt multipli, iar eforturile pentru ca acest procent să scadă trebuie menținute de către autorități în colaborare cu unitățile de învățământ și cu părinții. Lipsa unui sistem care să sprijine elevii pentru absolvirea școlii este unul din factorii principali care mențin rata abandonului școlar la cote înalte.

 

Șoferii… nevăzători din Gorj

La jumătatea lunii ianuarie 2024, prefectul de Gorj a descoperit că 170 de persoane încadrate cu handicap vizual accentuat dețin permis de conducere, iar unele dintre aceste persoane conduc autoturisme, fără nici un fel de restricție pe străzile din județ (https://www.stiripesurse.ro/asta-i-romania-judetul-in-care-170-de-soferi-figureaza-ca-nevazatori_3203967.html): „Am primit anumite informări care subliniau că sunt persoane care încasează bani pe cerificat de handicap, ca nevăzători și, în același timp, au și permis de conducere. Dacă întâi avea certificat de handicap și apoi a luat permis de conducere, este clar că este o problemă de natură penală, iar toate aceste lucruri vor fi semnalate organelor abilitate”, spune Iulian Popescu, prefect de Gorj.             

Autorităţile încearcă să afle dacă au primit fraudulos certificatul de handicap sau au făcut doar pe hârtie vizita medicală pentru permis…

 

 

Emilian M. Dobrescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *