◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro23.04.2024

Revista „Muzeul Presei Românești”, nr. 1 (13) / ianuarie-martie 2024

Aflată sub egida Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, revista „Muzeul Presei Românești” a ajuns la nr.13/2024, oferind spre lectură date istorice inedite, informații din lumea presei,  reportaje și comentarii despre evenimente și aspecte ale fenomenului cultural-științific din România.

Editorialul se referă la frumoasa tradiție a Mărțișorului iar primul material, în semn de omagiu, este cu și despre magnificul Eugen Doga, născut de 1 martie, și care la începutul acestui martie și-a lansat în premieră națională la București volumul „Viața e ca și o gamă în Do major”. Prezentându-și cartea, maestrul Eugen Doga subliniază: „Cele mai multe valsuri ale mele nu sunt numai pentru dans, ci sunt mai degrabă istorii, povestiri, trăiri. Creaţia este o mare fericire, o mare bucurie.”.

Biografia poetului Mihai Eminescu comportă multe pete albe, generate fie de penuria de documente relevante, fie născute din existența unor narațiuni provenind din epoci diferite, din surse diverse, ceea ce a dat naștere unor controverse sau semne de întrebare. Dan Toma Dulciu prezintă în acest număr repere biografice eminesciene în acte de stare civilă.

Dr. Laurențiu-Ștefan Szemkovics expune în acest număr al revistei detalii privind Ordinul „Carol I”, decernat în 1922 Mitropolitului Primat al României. Cu ocazia Încoronării Suveranilor României,  regele Ferdinand I a semnat în Sinaia, la 14 octombrie 1922, decretul prin care îl numea membru al Ordinului „Carol I”, în gradul de Mare Cruce, pe I.P.S.S.D.D. Miron Cristea, Mitropolit Primat al României.

Un mesaj botoșănean la moartea lui Aron Densușianu este înfățișat cititorilor de Ionel Novac.

Dr. Marian Nencescu adnotează, sub titlul „Zorii zilei neo-elene, la București”, pe marginea unui  roman uitat al principelui Mavrocordat, cu sublinierea contribuției prof. Jacques Bouchard – unul dintre specialiștii mondiali ai literaturii perioadei iluministe timpurii, din Grecia și din România.

Istoricul dr. Ion Constantin glosează pe marginea unui document istoric deosebit – Raportul politico-economic despre Basarabia al căpitanului John Kaba din armata SUA, acesta fiind un român transilvănean emigrat în Statele Unite la începutul secolului XX. „Raportul politico-economic despre Basarabia” al căpitanului american John Kaba este un document istoric deosebit, un exercițiu de memorie autentică, care a captat stările de spirit din Basarabia anilor 1918-1919, conține aprecieri personale, devenite argumente incontestabile întru susținerea adevărului că Unirea Basarabiei cu România s-a făcut în conformitate cu dreptul popoarelor la autodeterminare, într-un context de liberă exprimare a voinței provinciei. Lucrarea este scrisă cu obiectivitate, onestitate și credibilitate, favorabilă românilor și pozițiilor guvernului român care desfășura în acea perioadă o adevărată bătălie diplomatică pentru Basarabia.

Prof.univ.dr. Ioan N. Roșca vine în fața cititorului cu o analiză de mare finețe a volumelor de poezie originală semnate de Passionaria Stoicescu, poezie ce corespunde mai multor curente literare, cum ar fi romantismul, clasicismul, simbolismul, realismul, avangardismul, și care reunește trăsături stilistice diferite.

În reportajul semnat de Dumitru-Tudor Tănăsescu ne sunt prezentate date inedite despre renașterea Cazinoului din Constanța. Superba clădire a fost inaugurată la 15 august 1910, prin ample ceremonii care au inclus: serviciu divin, cuvântări, banchet și tradiționale întreceri și demonstrații nautice.

Aflăm despre „Singurătățile Marinei Stroici” de la Mihai Maxim, aceasta fiind o descendentă a uneia dintre cele mai vechi familii boierești, originară de pe meleaguri botoșănene, care a scris cu sensibilitate și talent poezii apreciate de critica vremii. „Lasă sufletul să cânte,/ Nu-l opri! / Numai aşa ies ghioceii din zăpadă / Și îngerii nu se sfiesc să cadă / De-acolo de pe prispa lor cu stele. / Numai aşa se-nvoaltă trandafirii / Ca la-nceputul limpede al firii/ Când se iveau minunile cereşti.”

Din lucrările scriitorului chinez Cen Shen sunt tipărite o inedită traducere și prezentare făcute de celebrul sinolog Constantin Lupeanu. Aflăm astfel că Shen a compus lucrări istorice, didactice, teatru și proză de ficțiune, șapte dintre poemele sale fiind incluse în „Culegerea 300 de poeme Tang” din anul 1764, lucrare compilată de cărturarul Sun Zhu.

„România și prima extindere a NATO” este subiectul prezentat de dr. Constantin Corneanu. Veți citi despre speranța unui dialog deschis și sincer cu SUA, despre NATO și realitățile strategice dar și despre studii și preocupări privind viitorul NATO.

Un studiu inedit, semnat de prof. univ. dr. Alexandru Oșca ne prezintă date importante despre dinamica Regimului Strâmtorilor și impactul asupra colaborării militare româno-turcă (1933-1936). „Aparent, fenomenul globalizării nu favorizează solidaritatea balcanicilor; în perioade trecute, însă, popoarele din Balcani – chiar entităţile statale din regiune – au acţionat în comun şi s-au sprijinit pentru apărarea intereselor specifice. La fel de corectă este şi afirmaţia potrivit căreia, adeseori, zona a fost cuprinsă de conflicte şi tensiuni, de războaie interne ceea ce i-a atras renumele de «butoiul cu pulbere al Europei». Încărcătura peiorativă pe care o „transportă” conceptul în sine (lumea balcanizată) îi face pe balcanici – plecaţi cu treburi prin Europa – să treacă sub tăcere apartenenţa lor la acest spaţiu, din teama de a nu fi percepuţi ca generatori de conflicte, incapabili să se adapteze la nou sau să producă valori superioare. Situaţia actuală din Balcani este şi mai complicată. S-a deschis o competiţie în cursa pentru integrarea în structurile euroatlantice şi, din păcate, nu sunt semnale că statele balcanice ar fi dispuse să acţioneze unit şi solidar în această cursă. Dimpotrivă! Cursa către acest obiectiv este – mai degrabă – singulară, fiecare aleargă pe cont propriu, caută să-şi afirme identitatea în opoziţie cu vecinii, ceea îi vulnerabilizează pe toţi şi îi lasă la discreţia organismelor suprastatale europene.”  

Ca artist talentat, dar mai ales ca restaurator de pictură veche religioasă, Dumitru Norocea a avut un mare respect pentru picturile religioase, realizate în tehnica „fresco”, ajungând la nivel de perfecțiune. La o sută de ani de când acesta și-a construit casa la Curtea de Argeș, Tanța Tănăsescu vă prezintă date inedite atât din viața artistului cât și a imobilului – veritabilă bijuterie a orașului.

Avram Iancu, născut în urmă cu 200 de ani, este un erou al neamului nostru ce își înscrie jertfa printre cele mai emoționante dovezi ale dragostei profunde față de neamul românesc. Un excepțional material dedicat vieții, luptei și jertfei acestui erou național este prezentat în acest număr de către prof.univ.dr. Aurel David. Povestea vieţii lui Avram Iancu este un crâmpei din istoria vetrei însângerate a neamului românesc. Numele și persoana lui au devenit legendă încă din timpul vieţii, iar odată cu scurgerea implacabilă a timpului s-au transformat într-un mit păstrat cu sfinţenie de români în altarul sufletului. Avram Iancu, personalitate legendară a secolului al XIX-lea, ne-a lăsat dorul nestins de libertate și iubirea nețărmurită față de țară.

Poeme semnate de Mihai Prepeliță ne prezintă viziuni și noi orizonturi de exprimare.

Și pentru că în acest an se împlinesc o sută de ani de la Conferința româno-rusă de la Viena, Nicolae Tănăsescu prezintă un amplu material despre acest eveniment. Conferința începe în după-amiaza zilei de 25 martie 1924, ședința inaugurală fiind prezidată de ministrul de externe austriac, care își exprimă speranța într-un deznodământ pozitiv al tratativelor. După ziua inaugurală, care are un caracter protocolar, urmează deschiderea ei oficială la 28 martie, când este fixată și ordinea de zi care cuprindea probleme economico-financiare, politico-juridice și teritoriale. Delegația U.R.S.S. voia să solicite organizarea unui plebiscit în Basarabia, în timp ce delegația română era instruită să respingă o eventuală abordare a acestui subiect, evident cu argumente de natură juridică și istorică. O pagină de istorie care a marcat cursul vremii.

Imagini din presa românească de altădată completează unele din subiectele prezentate.

Vă invităm la lectură, mulțumind colaboratorilor revistei pentru contribuțiile lor valoroase.

Revista poate fi citită online la următoarea adresă:

https://tantatanasescu.blogspot.com

 

Tanța Tănăsescu, Redactor-șef

Dan Toma Dulciu, Director editorial

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *