◂ UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ● ÎMPREUNĂ SCRIEM ISTORIA CLIPEI ● UZPR ▸

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

The Union of Professional Journalists of Romania www.uzpr.ro28.03.2024

Muntenegru, presată să renunțe la controversatul sistem „pașaportul de aur”

Cu un pașaport muntenegrean se poate călători în țările Schengen timp de 90 de zile, la fiecare șase luni, fără viză. Odată ce Muntenegru, o țară candidată, devine membră a UE, pașaportul său va câștiga și mai multă valoare, deoarece cetățenia UE vine cu o listă lungă de avantaje și beneficii. Chiar dacă fiecare țară are cerințe riguroase de îndeplinit înainte ca o persoană să fie eligibilă pentru a primi cetățenia, controversatul system al „pașaportului de aur” permite cumpărarea pur și simplu a alaiului de beneficii incluse în deținerea pașaportului.

În 2019, Muntenegru a adoptat un program de stimulare a investițiilor prin oferirea de cetățenie în schimbul banilor. Un astfel de pașaport „de aur” are un prag minim de investiție de 250.000 de euro pentru regiunile subdezvoltate și de 450.000 de euro pentru regiunile dezvoltate, inclusiv litoralul. Proiectele de investiții trebuie să fie aprobate de Guvern și să contribuie la dezvoltarea economică a țării. Pe lângă investiție, Guvernul mai cere și o taxă de 100.000 de euro, care va fi transferată în Fondul pentru zonele subdezvoltate.

UE a criticat acest program, din cauza riscului pe care îl prezintă, dar unele dintre statele sale membre au menținut programe similare, în care au schimbat permise de ședere sau chiar cetățenie pentru investiții. Cele mai recente solicitări de a se elimina această schemă apărut în Muntenegru în ianuarie 2023, pentru că guvernul s-a angajat să-i pună capăt până la sfârșitul anului 2022. Dat fiind faptul că Muntenegru negociază intrarea în UE conformarea la această cerință ar trebui să urmeze.

Între timp, autoritățile evaluează ce le-a adus sistemul. În cei trei ani, aproape 170 de investitori au devenit cetățeni muntenegreni după ce le-au fost aprobate cererile, în timp ce câteva sute de cereri sunt încă în curs de procesare, potrivit datelor de la Ministerul Afacerilor Interne, citate de europeanwesternbalkans.com. Muntenegru a câștigat peste 310 milioane de euro, cu circa 188 de milioane în contul separat în care străinii care au solicitat pașaportul și-au virat banii, iar restul virați în conturile statului și ale investitorilor care construiesc proiecte de dezvoltare în domeniul turismului.

De altfel, se pare că programul a reușit să atragă investitori doar în domeniul turismului și că dezvoltarea economică a municipiilor subdezvoltate nu este de natură să fie o consecință importantăă a acestui program. După cum subliniază Lazar Grdinić, de la ONG-ul MANS, una dintre principalele probleme ale sistemului este faptul că cei mai mulți bani merg pe piața imobiliară. Mai mult, întrucât „procedura încă se caracterizează printr-un anumit nivel de secretizare”, instituțiile nu oferă acces la informații despre planurile de afaceri pentru proiectele de dezvoltare, nici la rapoartele agenților internaționali care evaluează candidații la cetățenie.

„Pentru o țară precum Muntenegru există întotdeauna riscuri sub forma afluxurilor de capital de origine dubioasă, mai ales dacă luăm în considerare faptul că sistemul nostru a mai arătat vulnerabilitate și că încă înainte de introducerea oficială a programului, țara a dat cetățenie de onoare pentru oameni precum Thaksin Shinawatra, Mohammad Dahlan și Wei Seng Phua”, subliniază Grdinić.

Muntenegru nu este singura țară care folosește acest mecanism pentru a atrage fluxul de capital. În timp ce Bulgaria și Cipru au adoptat legislație pentru a pune capăt sistemului, UE a trimis Malta în instanță în această problemă. Între timp, 12 state membre au program de rezidență prin investiții (RBI) sau așa-numitele „vize de aur”, care nu permit investitorilor să obțină cetățenia, ci doar rezidența permanentă.

În martie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care evidențiază riscurile și problemele prezentate de programele de acest tip și solicită statelor membre și candidaților să renunțe treptat la schemele cu pricina. (redacția UZPR)

Foto: Wikipedia

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *