Crizele se țin lanț deceniu după deceniu, nici nu se termină bine una și înepe alta; în prezent, sunt de-a dreptul suprapuse. Ca întotdeauna în astfel de vremuri, apar concedierile. Și tot ca întotdeauna, milioane de oameni trăiesc cu anxietatea că-și vor pierde locul de muncă. Și cu ea vine un atac frontal asupra sănătății.
Disponibilizările au măturat tot globul în ultimul an – mii de oameni care se considerau relativ siguri în pozițiile lor s-au trezit fără muncă. În tehnologie, de exemplu, companiile au tăiat peste 150.000 de joburi în 2022, potrivit site-ului Layoffs.fyi; în acest an, deja au dispărut aproape 76.000 de locuri de muncă. În industria financiară, Goldman Sachs, Morgan Stanley și Citigroup au redus mii de poziții. Și multe alte industrii au fost, de asemenea, atinse de concedieri – retail, media, asistența medicală și farmaceutică.
Din punct de vedere istoric, concedierile au făcut parte din ciclurile naturale ale unei economii în scădere. Dar valul actual are particularitățile și efectele sale.
Reducerile de locuri de muncă pot avea un efect imediat asupra bunăstării fiecăruia: o mulțime de cercetări arată că pierderea locului de muncă crește riscul unei multitudini de afecțiuni de sănătate. Potrivit BBC, unul dintre cele mai cuprinzătoare rezumate a peste 300 de studii pe acest subiect arată că șomerii sunt mai puțin mulțumiți de viața, familiile lor și mai expuși problemelor psihologice decât cei angajați. A fi concediat a fost legat de un risc mult mai mare de sinucidere și de rate crescute de mortalitate, prelungindu-se chiar și peste decenii. O cercetare a relevat faptul că, pentru angajații fără afecțiuni preexistente de sănătate, probabilitatea de a dezvolta o boală crește cu 83% în primele 18 luni după concediere, cele mai frecvente afecțiuni fiind bolile legate de stres, inclusiv hipertensiune arterială, bolile de inimă și artrita.
În același timp, și teama de a fi disponibilizat poate avea o influență asupra sănătății mintale și productivității. În „Harvard Business Review”, autoarea Melody Wilding detaliază că nesiguranța locului de muncă poate eroda motivația și poate duce la probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia.
Mesajele amestecate despre prioritizarea bunăstării angajaților au fost, de asemenea, neliniștitoare pentru lucrători, adesea cu un efect negativ. Dacă în timpul pandemiei angajații au demonstrat o schimbare în prioritățile lor și în ambițiile lor profesionale și au început să investească mai mult în sănătatea lor mintală, angajatorii, în multe cazuri, au recunoscut aceste solicitări și au introdus programe și instrumente care să-i ajute pe angajații cu probleme. Pe de altă parte, însă, experții atrag atenția că până și perspectiva concedierilor poate afecta sănătatea mintală. Un sondaj global recent efectuat pe 35.000 de lucrători a arătat că aproximativ 52% dintre respondenți sunt îngrijorați de impactul incertitudinii economice asupra siguranței locului de muncă și că mai mult de o treime sunt preocupați în mod explicit de pierderea jobului. Maureen Dollard, profesor de psihologie a muncii la Universitatea din Australia de Sud, arată că angajații din medii mai puțin sănătoase din punct de vedere psihologic au avut cu 43% mai multe zile de boală și că stresul poate crește riscul de a suferi răniri la locul de muncă.
Aceste reduceri nu numai că au afectat sănătatea mintală a oamenilor, dar pot, de asemenea, să schimbe comportamentul angajaților și chiar să împiedice dezvoltarea carierei și relațiile lor profesionale. (redacția UZPR)
Foto: pixabay.com