Romanul „Oglinda de apă”, de Al. Florin Țene, apărut la Editura Napoca Star, din Cluj-Napoca este o frescă a comunității orașului natal. Romanul este o adevărată saga despre oameni, colegi de școală, evenimente petrecute în perioada de tristă amintire a anilor 1942-1960, când sub cizma rusă era impusă o ideologie a exploatării omului de către politica comunistă.
Cunoscut ca poet, romancier, critic literar și biograf, Al. Florin Țene, fondatorul și președintele Ligii Scriitorilor Români, este un autor prolific, deosebit de talentat, care a lansat pe piața editorială contemporană, mai multe romane cu caracter biografic ce i-au oferit prilejul de a face incursiuni critice și biografice în viața unor scriitori consacrați precum: Gib I. Mihăescu, Alexandru Macedonski, Minulescu, Radu Gyr, Traian Dorz, Vasile Militaru, Vasile Gafencu.
În romanul, cu puternice valențe autobiografice, prozatorul Al. Florin Țene, evocă lumea copilăriei și așează în lumina reflectoarelor câteva întâmplări fundamentale care i-au marcat primii ani de viață precum și adolescența. Este vorba de universul copilăriei și al vieții de școlar și licean, derulate la Drăgășani, orașul său natal, localitate care a reprezentat pentru copilul, și apoi pentru adolescentul Sorin, un adevărat paradis, o lume cu tristeți și bucurii, cu prietenii și oameni dragi, cu zguduitoare evenimente istorice și cu peripeții specifice vârstei. Adormite în palma sufletului, amintirile scriitorului, prind viață treptat, într o înșiruire cronologică firească și sunt relatate pe fondul unor dialoguri cu caracter confesiv, simple și discrete, care oferă fiecărui episod evocat un grad ridicat de atractivitate și savoare literară.
Pe parcursul celor trei mari capitole ale volumului, Al. Florin Țene reînvie câteva din momentele existențiale importante care i-au marcat copilăria. Romanul începe cu relatarea unui episod extrem de dramatic. Este vorba de raidul aerian, la care asistă eroul romanului și care îl surprinde la o vârstă atât de fragedă încât băiatul nu reușea încă să pronunțe unele cuvinte cu corectitudinea necesară. Pe parcursul romanului, scriitorul construiește imaginea unei copilării marcate de diverse istorii, de frământări și secvențe de viață aflate într-o permanentă schimbare. Chiar și atunci când liniștea localității e tulburată de înfiorătoarele raiduri aeriene ori de consecințele tragice ale instaurării regimului comunist, universul copilăriei lui Florin Țene este plin de lumină, de candoare și de bucurie, chiar dacă în perioada imediat următoare încheierii Celui de al Doilea Război Mondial, viața românilor se desfășura în orizontul sărăciei, al terorii și al unei nesiguranțe fără precedent. Episoadele evocate de Al. Florin Țene dezvăluie chipul unei copilării complexe în spatele căreia vibrează glasul delicat al sufletului unui copil, care a constat de timpuriu cât de fragilă este granița dintre viață și moarte, dar și cu atitudinea specifică oricărui tânăr ademenit de farmecul jocului, și mai târziu, de poezia lumii înconjurătoare.
Alternanțele temporale și pendularea între trecut și prezent conferă romanului un plus de autenticitate deoarece fireasca linie autobiografică este întreruptă de extrase din poeziile, fragmentele de proză, eseurile și piesele de teatru scrise de Florin Țene, mult mai târziu, în anii maturității.
Descoperim în carte un gen memorialistic inedit, în care granița dintre realitate și ficțiune se ondulează permanent în așa fel încât faptele reale se reflectă în oglinda distorsionată a reflexelor ficționale. Cititorul, de pildă, se lasă legănat de această alternanță și se întreabă, de cele mai multe ori, ce cantitate de ficțiune se găsește în spatele fiecărui eveniment relatat. De fapt, apetența autorului pentru dansul dintre realitate și ficțiune este o constantă a scrierilor lui Al. Florin Țene, așa cum observăm și în celelalte romane publicate până acum: „Chipul din oglindă”, roman, editura Fundației Culturale „I.D. Sîrbu”, Petroșani, 1997; „Insula viscolului”, roman, editura Napoca Star, Cluj Napoca, 2000; „Orbul din Muzeul Satului”, Editura Napoca Star, 2002 (care, împreună cu „Chipul din Oglindă” și „Insula Viscolului”, face parte din trilogia „Insula Viscolului”); „Geamănul din oglindă”, roman, Editura Semănătorul, București, 2011; „Geamănul din oglindă”, roman, Editura Nico, Târgu Mureș, 2012; „Inelul de iarbă”, roman, Editura Semănătorul, 2013; „Inelul de iarbă”, ediție revăzută, roman, cu o prefață de Voichița Pălăcean Vereș, Editura Napoca Nova, 2013; „Un ocean de deșert”, roman, Editura Semănătorul, 2013; „Un ocean de deșert”, roman, cu o Prefață de Mariana Cristescu, Editura NICO, 2013; „Răzbunarea gemenelor”, roman, Editura Semănătorul, 2015; „Răzbunarea gemenelor”, roman, cu prefață de Mariana Cristescu, Editura NICO, Târgu Mureș, 2015; „La braț cu Andromeda, viața scriitorului Gib I. Mihăescu între realitate și poveste”, prefață de Voichița Pălăcean Vereș, roman, Editura NAPOCA NOVA, Cluj Napoca, 2016; „Veniți, privighetoarea cântă! Viața scriitorului Alexandru Macedonski între realitate și poveste”, roman, Editura Napoca Nova, prefață de prof.univ.dr. Florentin Smarandache; „Cursă pentru șobolan”, roman polițist. Editura Napoca Star, 2019; „Întoarcere pe o punte de pâine”, roman, Editura Napoca Nova, 2019; „Întoarcerea din cruciadă, viața lui Radu Gyr între realitate și poveste”, 2020.
Cu „Oglinda de apă” avem în față un roman rafinat și complex, în care Al. Florin Țene face o radiografie a societății românești din primii ani ai instaurării comunismului, pe fondul unui discurs literar desprins din categoria genului memorialistic, deoarece romancierul relatează, uneori cu lux de amănunte, o parte din secvențele de viață și oamenii care i au marcat destinul, încă din primii ani de viață. Printre aceștia un loc central revine tatălui, secondat de intervențiile permanente ale mamei autorului, femeie înțeleaptă, mereu încercată de grija zilei de mâine, atentă cu nevoile celor din jur, adepta unor principii de viață bazate pe armonie, credință și iubire. „Mama care cunoștea multă istorie, dar completată și de tata, în fiecare seară îmi povestea părți din istoria creștinismului”. Imaginea tatălui în schimb, așa cum se conturează prin ochii copilului, și apoi al elevului Al. Florin Țene, este aceea a unui bărbat cu o cultură generală solidă, loial, corect, care muncește din greu pentru a-și întreține familia și este respectat de comunitate.
Liliana Moldovan / UZPR